Volatilitatea preturilor la alimente a deschis robinetul promisiunilor electorale. In primele cinci luni ale anului 2009, preturile de consum la alimente au crescut cu 5,36%, ca medie armonizata, fata de media primelor cinci luni ale anului 2008 (comparativ cu 9,88% in aceeasi perioada a anului 2008 fata de primele cinci luni ale anului 2007). Acceptarea propunerii PSD si PC care pretinde ca ar conduce la micsorarea preturile la alimentele prin diminuarea taxei pe valoare adaugata pentru alimentele de baza la 5% cred ca nu este oportuna in Romania. Vedeti sectiunea I pentru argumente contra si sectiunea II pentru argumentele pro. Propunerea PSD este insa conforma cu directivele europene in domeniu (detalii in sectiunea III).
I. ARGUMENTE impotriva diminuarii cotelor TVA la alimentele de baza:
- Aprig dezbatuta in statele membre, semnificatia sa in Romania prinde un cu totul alt contur si nu cred ca isi va arata efectele pozitive la care aspira abordarea teoretica. Nu cred ca producatorii vor reduce preturile cu diferenta de TVA (de fapt, nu le vor reduce deloc), in timp ce bugetul va pierde banii pe care conteaza cel mai mult.
- Chiar si in ipoteza unui efect benefic temporar asupra preturilor, orice majorare a pretului la utilitati, materii prime şi alte consumurile materiale va fi reflectata in intregime de producatori in pret, reducerea de TVA oferindu-le o marja suplimentara.
- Hatisul fiscal romanesc nu trebuie complicat si mai mult. Problemele noastre de fond raman disciplina fiscala si resursa umana slab pregatita si dezinteresata din organismele de control. Reducerea selectiva a TVA la produsele alimentare se va traduce repede intr-un sistem coruptibil de incadrare si rambursare a TVA si in marje superioare ale profiturilor furnizorilor si ale supermarketurilor. Se stie ca acest canal constituie o sursa majora de fraudare a veniturilor statului. Curtea de Conturi reclama adeseori acelasi lucru.
- Sistemul fiscal romanesc este in prezent net favorabil cresterii veniturilor personale, consumului si investitiilor, comparativ cu alte state europene.
- Piata romaneasca agricola si de desfacere a produselor alimentare este lipsita de claritate, transparenta si de distributie echitabila a profiturilor intre producatori, distribuitori si comercianti. Aici gasim solutia de fond si nu in reducerea TVA pentru reglarea preturilor excesive.
- Consumatorul nu va resimti efectele pozitive, iar producatorii locali sau agricultorii nici atat. Lipsa transparentei pietei de produse agro-alimentare favorizeaza praticile neloiale, inca nesanctionate. Cele mai bune conduite in materie sunt redactate doar pe hartie. Preturile la agricultori si fermieri sunt in continuare de 3-8 ori mai mici decat la consumatorul final. Cel putin in cazul painii, exista o pronuntata evaziune şi economie neobservata, care poate creşte daca se va institui obligatia reducerii pretului corespunzator reducerii TVA.
- Vigilenta bugetara este usor sacrificata in aceasta cursa electorala. Instinctul politicienilor pentru gestionarea instabilitatii preturilor la alimente precipita reactiile aparent in favoarea electoratului si devoreaza fara scrupule ratiunea economico-sociala. Veniturile bugetare se reduc undeva intre 0,4% si 0,8% din PIB, in functie de conditiile impuse in scenariile de calcul. Adeptii reducerii TVA propun ca fondurile necesare pentru a acoperi pierderile de venituri sa fie obtinute prin cresterea cu 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat, prin cresterea accizelor la tigarete si tutun, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, produse de parfumerie, arme de vanatoare - altele decat cele de uz militar - si la bijuterii din aur, dar nu s-a facut o analiza detaliata in acest sens. Atractive in aparenta, masurile vor accentua povara fiscala in domenii inca nedezvoltate suficient in economia romaneasca si vor induce noi presiuni inflationiste prin cresterea accizelor la tigari, fara a lua in calcul ca ele nici macar nu duc la acoperirea pierderilor de venituri rezultate din reducerea TVA-ului.
- Se stie ca mecanismul ajutorului de stat pentru persoanele fara venituri sau cu venituri foarte mici a devenit un instrument coruptibil. De pilda, in unele primarii (e.g. sectorul 5 din Bucuresti) numarul persoanelor asistate social a crescut de cateva ori in ultimii trei ani, pe criterii aberante si oculte, deformand grav realitatea si eludand spiritul legilor.
- Romania beneficiaza de stocurile de interventie europene de produse alimentare, conform evaluarilor nevoilor proprii ale statelor membre, in favoarea persoanelor cele mai defavorizate. Comisia Europeana a aprobat pentru anul 2008 peste 24 milioane de euro, iar pentru anul 2009 peste 20 milioane euro in acest scop, dar gestionarea corecta a distributiei acestor produse agro-alimentare devine iarasi o problema administrativa si un instrument electoral (sectiunea IV).
- Avertisment: Deficitul bugetului de stat! Derapajele ar fi semnificative şi riscam sa avem un deficit bugetar semnificativ peste 5 la suta din PIB. Carui interes serveste, asadar, aceasta masura? Raspunsul e simplu: celor care stiu sa fraudeze statul si cred ca ei nu sunt putini.
II. Argumente pro reducerii TVA la alimentele de baza
- Produsele paine, carne de pasare şi lapte au un coeficient de ponderare de 10,57% in total marfuri şi servicii. S-a luat in calcul numai pozitia „paine” fara „produse de franzelarie” şi „specialitati de panificatie”. Pentru o reducere de TVA de la 19% la 5%, impactul teoretic al reducerii creşterilor de pret este de 1,2% in luna in care se aplica masura. Aceasta reducere se va putea reflecta in inflatia calculata decembrie/decembrie an anterior (de exemplu: pentru anul 2010, inflatia la sfarşitul anului se va reduce de la 3,5%, la 2,3%), cu doua conditii:
- piata sa reactioneze corect la acest stimulent;
- sa nu creasca compensatoriu accizele la celelalte bunuri de lux.
Evaluarile Comisiei Nationale de Prognoza lanseaza doua scenarii cu privire la impactul asupra inflatiei:
- data de incepere a reducerii TVA – 1 ianuarie 2010 ar diminua rata inflatiei ca medie anuala de la 3,5% la 2,3%.
- data de incepere a reducerii TVA – 1 iulie 2010 inflatia ca medie anuala s-ar reduce de la 3,5% la 2,9%.
- Cu totii platim indirect taxa pe valoare adaugata la produsele pe care le consumam. Cele mai afectate de cresterea preturilor la alimente vor fi gospodariile cu venituri foarte mici, unde ponderea alimentelor se ridica la 60-80% in cosul de consum. Insa aceste nevoi sunt similare tuturor persoanelor, indiferent de nivelul veniturilor. Incidenta masurii de reducere a TVA s-ar repercuta in egala masura asupra consumatorilor cu venituri mari, medii si mici. Jocul echitabil al pietei libere ramane nedistorsionat. Bucuria va fi insa semnificativ mai mare in cazul coanei Tanta decat in cazul lui Patriciu. Masura ar fi salutara, in conditiile reducerii sau stoparii cresterii preturilor in urma unei astfel de relaxari fiscale.
III. Reducerea TVA la alimentele este conforma cu directivele europene
Reducerea TVA la produsele agro-alimentare la alimentele de baza la 5% – paine, carne, lapte, ulei vegetal, zahar este conforma cu politica europeana care accepta derogari de la ratele standard ale TVA in baza Directivei 2006/112/EC din noiembrie 2006. Regulile de baza pe care s-au construit articolele 93 – 130 si anexele III si IV la metodologiile de aplicare a cotelor reduse si hiper-reduse la TVA sunt:
- Cota standard de TVA la bunuri si servicii nu trebuie sa fie mai mica de 15%;
- Statele membre pot avea doua sau chiar trei cote reduse de TVA, care sa nu fie mai mici de 5%, pentru o lista restrictiva de produse si servicii (anexa III). De pilda, Romania aplica cote reduse de TVA la 9% la produse farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu dizabilitati, carti, ziare, periodice, servicii culturale si cazare hoteliera.
- Cotele hiper-reduse de TVA pot fi acceptate in conditii specifice pentru sectoarele intense in forta de munca (anexa IV). Este de pilda cazul Spaniei, Italiei, Lituaniei, Irlandei sau al Poloniei (in ultimul caz doar pentru produsele agro-alimentare neprelucrate) cu cote reduse de TVA la produsele agro-alimentare, intre 3 si 5%.
- O estimare simplista a corelatiei pozitive intre TVA redus la alimente si dinamica preturilor in statele membre este puternic infirmata de realitatea pietei si a mixului fiscal.
- Pe de o parte, Franta aplica cota redusa de 5,5% la alimente, dar a cunoscut preturi mai efervescente decat in Romania. Sa nu mai vorbim ca economia franceza nu ar trebui sa constituie un model pentru Romania.
- Pe de alta parte, statele care au reusit sa absoarba mai eficient socurile preturilor internationale au cote reduse de TVA la alimente, dar si poveri fiscale mult mai mari pe veniturile personale. Factorii explicativi sunt mult mai variati, iar corelatia TVA redus – ritmuri de crestere a preturilor la alimente nu este suficienta.
Realitatea Romaniei celor multi este cu totul alta, cum bine spuneau si comentatorii de la Concursul de criza:
- Tara unde bancile au cele mai mari si mai multe comisioane si cele mai mari dobanzi la credite. Locul unde datorita lipsei de reglementari, bancile, supermarketurile etc., fac cel mai mare profit. De obicei nu platesc taxe sau le platesc in alta parte/tara.
- Tara in care supermarketurile au cele mai multe comisioane si dicteaza preturile autoritar.
- Tara in care benzina, motorina, gazele, apa, sunt scumpe, desi avem resurse proprii. Redeventa pentru exploatarea petrolului, apei, etc. este una din cele mai mici din lume.
- Tara cu cel mai scump kilometru de autostrada, dar de calitate proasta.
- Tara cu cele mai multe taxe si impozite, chiar daca situatia s-a imbunatatit eforturile raman inca insuficiente.
IV. Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România
Pentru exerciţiul financiar al anului 2009, Comisia Europeană a adoptat în 2008 Regulamentul (CE) nr. 983/2008 al Comisiei de adoptare a planului de repartizare către statele membre a resurselor imputabile exerciţiului financiar 2009 pentru furnizarea de produse alimentare din stocurile de intervenţie persoanelor celor mai defavorizate din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 268 din 09.10.2008.
Prin acest Regulament se finanţează, din Fondul European de Garantare Agricolă, din finanţarea aferentă exerciţiului financiar al anului 2009, Planul de furnizare a produselor alimentare către persoanele defavorizate din România, denumit în continuare Plan, în valoare totală de 28.202.682 Euro (20.262.000 Euro pentru achiziţia de produse pe piaţa comună - făină şi 20.000 tone zahăr din stocurile de intervenţie comunitare din Slovacia).
Criteriile de eligibilitate în vederea identificării persoanelor defavorizate, beneficiare ale acestui Plan sunt: beneficiarii de venit minim garantat, şomerii indemnizaţi, pensionarii de asigurări sociale de stat şi agricultori cu o pensie de până la 400 lei/lună, persoanele cu handicap grav şi accentuat neinstituţionalizate.
Pentru implementarea planului, consiliile judeţene şi consiliul general al municipiului Bucureşti sunt responsabile cu depozitarea şi distribuirea ajutoarelor alimentare. Cheltuielile aferente acestor activităţi sunt decontate, pe bază de documente justificative, din bugetul MAPDR, reprezentând cheltuieli neeligibile FEGA, derulate ca şi cheltuielile de prefinanţare, prin APIA.
