Egalitatea de gen in luarea deciziilor nu este inca un fapt concret. Doar 1 din 10 membri din consiliile de administratie ale companiilor de top din Europa sunt femei. Procentul femeilor detinand pozitia de CEO este chiar mai mic: 3%. Decalajul este ridicat fata de gradul lor de reprezentare in functiile politice. De pilda, la nivelul parlamentelor nationale europene ponderea lor este in medie de 24%, iar in Parlamentul European a atins cota de 36%.

Comisia Europeana ia in considerare introducerea unor cote de gen pentru a ataca problema dezechilibrului in raportul femei-barbati in cadrul consiliilor de administratie ale companiilor private si publice, in care numai 10% sunt femei. Aceasta masura este considerata a fi o masura de ultima instanta, care se va aplica in cazul in care companiile nu se vor dovedi capabile sa se adapteze in mod voluntar. Decizia de a introduce cote obligatorii de gen se va lua dupa studierea de catre Comisia Europeana a comportamentului companiilor in acest sens, prefigurata a se incheia pana la sfarsitul anului 2011.

Care ar putea fi instrumentul juridic european care sa raspunda la o astfel de provocare?

 Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona exista noi instrumente care ar putea fi utilizate. Pentru a atinge obiectivul unei piete a muncii mai echilibrate de gen in UE, se pot lua masuri de stimulare aplicabile in promovarea nediscriminarii de gen, conform cu articolul 19.
 Expertii juridici ai CE lucreaza in prezent la identificarea instrumentului legislativ cel mai bine pretat la astfel de masuri de stimulare: o directiva care sa fie apoi transpusa in legislatia nationala sau o reglementare care sa fie aplicabila imediat in cadrul celor 27 state membre.
 Nu este exclusa nici posibilitatea de interventie europeana la nivel national, ca mijloc de a garanta in mod real egalitatea de gen printre angajatii din domeniul public, desi puterile UE in aceasta zona nu sunt clar definite.
 UE ar putea face o recomandare (instrument legislativ cu caracter neobligatoriu) statelor membre in acest sens. De pilda, o astfel de recomandare a avut efecte notabile in sectorul telecomunicatiilor.

Ce masuri recente au luat unele Guverne la nivel national?

Norvegia ramane promotorul cotelor de gen minimale obligatorii de 40% in consiliile de administratie, nu doar la nivelul pozitiilor decidente in institutiile publice ci si in companiile private. Spania i s-a alaturat de curand, iar in Germania dezbaterile sunt in plina desfasurare.

 Spania
o Guvernul lui Zapatero a propus in 2007 o lege prin care obliga companiile publice si pe cele listate la Bursa, cu mai mult de 250 de angajati, sa aiba o cota minima de 40% femei in structura consiliilor lor de administratie.
o Desi legea intra in vigoare abia din 2015, impactul se simte deja: procentul femeilor in consiliile companiilor spaniole s-a dublat, ajungand la 10% in 2009.

 Germania
o Ministrii Justitiei din landuri s-au pus recent de acord sa introduca cote de gen obligatorii pentru a creste gradul de reprezentare a femeilor in consiliile de luare a deciziilor in cadrul companiilor private.
o In schimb, ministrul federal al Justitiei, liberala Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a insistat ca masura sa aiba un caracter voluntar.

Varsta ramane o forma acuta de discriminare a femeilor

 Comitetul Parlamentului European privind drepturile femeilor si egalitatea de gen a aprobat un raport ce puncteaza o alta forma de discriminare in privinta femeilor: varsta.
 Discriminarea de varsta este mai des intalnita in cazul femeilor decat in cazul barbatilor, sustine europarlamentara finlandeza Sirpa Pietikäinen, membra a Partidului Popular European.
 Femeile care imbatranesc sunt supuse la multiple forme de discriminare. Femeile peste 50 ani au mari dificultati in a avansa in cariera si in a se reangaja.
 Exista o importanta discriminare de gen in spitale, care se intalneste mai des o data cu cresterea varstei: multe boli sunt diagnosticate si tratate in acelasi mod pentru barbati si femei, desi, simptomele femeilor in caz de atac de cord, de pilda, sunt diferite. Asadar, mortalitatea la femei este mai ridicata in spitale, din cauza lipsei tratamentului adecvat, sustine aceeasi europarlamentara in raportul sau.

Sursa: aici
Pentru alte evolutii recente in materie vezi: aici.

Din cate discutii am purtat cu specialistii in domeniu am ajuns la concluzia ca nu exista studii sociologice care sa sustina stiintific afirmatia ca “femeile nu voteaza femei”.

Daca verificam sondajele postelectorale, observam rapid numarul redus de candidate si nicio diferenta intre ponderea lor in numarul total al candidatilor si distributia de gen a alesilor in Romania. Rezultatul evident este ca se perpetueaza ponderea celor desemnate sa candideze in total alesi.

Chiar daca ar avea dreptate domnul Blaga cand sustine aceasta afirmatie, ea nu constituie un argument in sine. Cum suna idei preconcepute precum “clasa de mijloc nu voteaza liberali” sau “muncitorii voteaza socialistii” sau “rromii voteaza PSD” sau “intreprinzatorii voteaza liberalii” etc. Si ce daca? Ii face cumva pe ceilalti sa dispara in mod legitim? Democratia este martora succesiunii aripilor politice la guvernare si a reprezentarii tuturor acestor interese.

Tarile europene dezvoltate ne dau o lectie strasnica de civilitate si egalitate de sanse, nu doar cand vine vorba despre femei, dar si in ceea ce-i priveste pe tineri, persoanele invalide sau promovarea pe criterii meritocratice, in general.

Femeile sunt subreprezentate grav in politica romaneasca. Cu 9,7% femei in Parlament si o singura ministra, Romania ramane nepopulata cu teme si cu politici publice de calitate in interesul familiei, copiilor, batranilor, a eticii sociale, dar nu numai.

In randul antreprenoriatului romanesc, femeile au o pondere de circa 35%, in crestere de la an la an, semn al spatiului liber de manifestare a competentelor si de emancipare a femeilor. In politica, tendintele sunt retrograde fata de ciclul electoral anterior, atat la nivelul alesilor centrali, cat si locali, dar si fata de evolutiile europene.

De ce ati vota sau nu o candidata femeie la presedentie?

Eşti educatoare? Eşti doctor? Eşti muncitoare?… nu contează. Sunt ca şi tine, FEMEIE. O femeie care vrea sa lucreze alaturi de un barbat, avand drepturi, responsabilitati si sanse egale.

(more…)

Populaţia feminină continuă să predomine la nivelul ţării: 48,7% bărbaţi si 51,3% femei. Dar egalitatea de sanse decizionale nu le surade, indeosebi in spatiul politic. Discrepantele de gen in salarizarea pentru aceleasi competente si aceleasi pozitii se ridica la o medie de 7% in economia romaneasca. In Raportul global al discriminarii de gen, publicat ieri de catre World Economic Forum , Romania se asaza lenesa pe locul 70 in clasamentul mondial a 134 de tari. Cu toate ca reprezentativitatea femeilor in politica si in economie a crescut de la an la an, Romania a cazut constant in clasament incepand cu anul 2006, cand a aparut primul raport. Interpretarea este simpla: viteza cu care tarile lumii elimina discriminarile de gen in ultimii patru ani este mai mare decat in Romania.

In ciuda regreselor Romaniei, peste doua treimi din tarile analizate au inregistrat progrese, ceea ce induce o tendinta globala favorabila eliminarii discriminarii de gen. In schimb, Romania a pierdut an de an aceasta cursa, de la pozitia 46 in anul 2006, la 70 in anul 2009. Tarile care au reusit sa distribuie echitabil resursele si oportunitatile economice, sociale si politice intre femei si barbati, indiferent de nivelul acestor resurse, sunt:

Locul 1. Islanda
Locul 2. Finlanda
Locul 3. Norvegia
Locul 4. Suedia
Locul 5. Noua Zeelanda

Peste doua treimi din tarile analizate au inregistrat progrese, ceea ce induce o tendinta globala favorabila eliminarii discriminarii de gen. In schimb, Romania a pierdut an de an aceasta cursa, de la pozitia 46 in anul 2006.

(more…)