10 argumente pentru o democratie paritara si un Guvern echilibrat ca structura de gen:

1. Femeile reprezinta 52% din populatia Romaniei. Or, noi nu folosim jumatate din resursele umane de care dispunem in decizia publica, cu toate ca femeile sunt mai bine pregătite pentru majoritatea domeniilor de competenţă necesare politicii.

(more…)

Maine, 19 noiembrie 2009, voi participa la conferinta “Women in Europe: Reaching Parity“, organizata la Parlamentul European, in Brussels, de catre Fundatia Robert-Schuman si altii.
Atasez aici prezentarea mea, paul_vass_19-nov-200921, in speranta ca ideile si propunerile voastre vor fi mult mai bune.

Eşti educatoare? Eşti doctor? Eşti muncitoare?… nu contează. Sunt ca şi tine, FEMEIE. O femeie care vrea sa lucreze alaturi de un barbat, avand drepturi, responsabilitati si sanse egale.

(more…)

Tratatul de la Lisabona a fost ratificat de catre toate statele europene, inclusiv de restanta Cehie. Una dintre efectele intrarii sale in vigoare este aparitia a doua pozitii de varf: presedinte al Consiliului UE care ar urma sa mearga la populari si inaltul reprezentant pentru Afaceri Externe care ar urma sa mearga la socialisti. cristian Ghinea scrie un articol bun aici.

Interesant este ca nicio femeie nu e luata in considerare in discutiile actuale de culise pentru functiile ce vor aparea, cu toate ca optiunile pentru femei-comisar cresc sansele tarilor care le propun in urmatoare Comisie Europeana.

Apare insa o initiativa civica care promoveaza candidatura fostei presedinte a Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, pentru functia de Presedinta a Consiliului European. O figura internationala de exceptie, nascuta in 1937 la Riga, cu doctoratul obtinut in psihologie in Canada (1965), cercetatoare intre 1965 si 1998 la Universitatea din Montreal, se intoarce in 1998 in Letonia si devine presedinta acestei tari intre 1999 - 2007.

Pentru alte detalii cu privire la cariera sa si pentru sustinerea ei puteti semna aici.

Populaţia feminină continuă să predomine la nivelul ţării: 48,7% bărbaţi si 51,3% femei. Dar egalitatea de sanse decizionale nu le surade, indeosebi in spatiul politic. Discrepantele de gen in salarizarea pentru aceleasi competente si aceleasi pozitii se ridica la o medie de 7% in economia romaneasca. In Raportul global al discriminarii de gen, publicat ieri de catre World Economic Forum , Romania se asaza lenesa pe locul 70 in clasamentul mondial a 134 de tari. Cu toate ca reprezentativitatea femeilor in politica si in economie a crescut de la an la an, Romania a cazut constant in clasament incepand cu anul 2006, cand a aparut primul raport. Interpretarea este simpla: viteza cu care tarile lumii elimina discriminarile de gen in ultimii patru ani este mai mare decat in Romania.

In ciuda regreselor Romaniei, peste doua treimi din tarile analizate au inregistrat progrese, ceea ce induce o tendinta globala favorabila eliminarii discriminarii de gen. In schimb, Romania a pierdut an de an aceasta cursa, de la pozitia 46 in anul 2006, la 70 in anul 2009. Tarile care au reusit sa distribuie echitabil resursele si oportunitatile economice, sociale si politice intre femei si barbati, indiferent de nivelul acestor resurse, sunt:

Locul 1. Islanda
Locul 2. Finlanda
Locul 3. Norvegia
Locul 4. Suedia
Locul 5. Noua Zeelanda

Peste doua treimi din tarile analizate au inregistrat progrese, ceea ce induce o tendinta globala favorabila eliminarii discriminarii de gen. In schimb, Romania a pierdut an de an aceasta cursa, de la pozitia 46 in anul 2006.

(more…)

Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre femei si barbati –ANES- a realizat un studiu potrivit caruia majoritatea functiilor de conducere sunt ocupate de barbati, doar 19 la suta dintre ministri si 9,76 la suta dintre parlamentarii romani fiind femei. Desi fata de anul anterior, cand nu era nicio femeie ministru, rezultatul este mai bun, dar ponderea femeii in aceste functii de conducere este considerata ca fiind redusa.

“Media europeana, in randul ministrilor din guvernele nationale, arata ca proportia barbatilor in raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25 la suta femei, 75 la suta barbati)”, se arata in studiu.

Procentul functiilor ocupate de femei creste odata cu scaderea nivelului decizional

In ceea ce priveste situatia participarii femeilor la primul si la al doilea nivel de luare a deciziei in cadrul ministerelor, in ceea ce priveste posturile publice de conducere care nu sunt politice, in anul 2009, in functii de secretar general, secretar general adjunct, inalt functionar public sau director general sunt cinci femei si 15 barbati, iar la nivelul doi, pe functii de secretar general adjunct, secretar adjunct, director general sau director sunt 36 de femei (46,2 la suta) si 42 de barbati (53,8 la suta).

In perioada 2004 – 2008 la nivelul Senatului 9,48 la suta dintre senatori erau femei, iar la nivelul Camerei Deputatilor 10,54 la suta dintre pozitii erau ocupate de femei.

In legislatura 2008-2012, la nivelul Senatului, doar 5,83 la suta dintre pozitii sunt ocupate de femei, iar in Camera Deputatilor, 11,3 la suta dintre deputati sunt femei.

“In comparatie cu media parlamentelor statelor UE (24 la suta) si cu procentul din Parlamentul European, in legislatura 2004-2009 (31 la suta), Romania detine o reprezentare a femeilor parlamentar de doar 9,76 la suta, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008. In Parlamentul European, reprezentativitatea femeilor a cunoscut un salt semnificativ, de la 31 la suta in mandatul precedent la 35 la suta in mandatul 2009-2014. Romania detine in actualul Parlament European 36 la suta femei”, precizeaza ANES.

In urma analizei s-a constatat o perpetuare a slabei reprezentari a femeilor in Parlamentul Romaniei ales in 2008, la Senat situatia prezentandu-se chiar mai rau decat in legislatura anterioara, intrucat din 137 de senatori, doar opt sunt femei (5,8 la suta).

“Alegerea Robertei Anastase in functia de presedinte al Camerei Deputatilor, reprezinta o premiera pentru Romania, aceasta fiind prima femeie care detine a treia functie in stat, de dupa alegerile din 1990“, precizeaza ANES.

De asemenea, doar 114 femei au reusit sa obtina un post de primar la ultimele alegeri locale, aceasta situatie fiind, in opinia specialistilor, consecinta faptului ca Romania este inca “o societate patriarhala, puternic ancorata in traditionalism si misogina”.

Sursa: Mediafax

Interviu realizat de Daniel Negut, Business Point

- considera Andreea Vass, consilier personal al Premierului Emil Boc, cercetator la Institutul de Economie Nationala, de la Academia Romana, consilier al ex-premierului Theodor Stolojan -

Care este - acum, in Romania - rolul femeii in trei planuri principale: politica, in mediul de afaceri, in societate?

Cred ca fiecare persoana, doamna sau domn, isi poate autodefini rolul in familie, in grupul de prieteni sau la locul de munca. Daca o face corect sau ba, ramane tot o chestiune individuala. Unele femei mizeaza pe frivolitate. Altele, pe agresivitate. Multe altele reusesc sa se impuna prin eleganta si profesionalism. Respectul celor din jur este mult mai greu de obtinut, in egala masura, pentru barbati si pentru femei. De pilda, mama mea este o femeie de afaceri extraordinara, iubita de angajati si respectata de parteneri. In ansamblu, cred ca femeile aduc echilibru in societate.

Intrebarea se complica, daca discutam despre reprezentativitatea femeilor la nivel decizional, fie el in afaceri sau in politica. Dar nu este chiar imposibil de raspuns, cel putin la nivel statistic.

La nivelul mediului de afaceri, haideti sa luam ca prim reper un top mediatizat, realizat de către colegii dumneavoastra de la cotidianul Adevarul. In anul 2008, dansii au “listat” 500 de miliardari pentru Romania. In 55 de cazuri este vorba de familii. Doar 21 sunt femei. Locul 6 este rezervat primei femei in acest top, Veronica Dragan, mostenitoarea lui Iosif Constantin Dragan. Prima familie este cea a d-lui Voiculescu, pe locul 10 si citez: “Voiculescu si-a lasat fetele, Camelia si Corina, la conducerea afacerilor”.

Judecand dupa aceste cifre, romancele par administratori la fel de buni ca barbatii. Realitatea romaneasca nu pare diferita de cea mondiala. In schimb, acestia din urma reusesc mai adesea sa creeze capitalul initial. La nivelul afacerilor mici si mijlocii, femeile sunt mai bine reprezentate, ceea ce poate fi interpretat ca un act de curaj, initiativa si spirit antreprenorial. In cercetarea academica, chiar si cea economica, femeile devin dominante, cu ponderi semnificativ superioare barbatilor. Nu pot sa nu ma raportez la studiile din literatura de specialitate despre egalitatea de gen, unde apar evidente concluziile ca femeile cu aceleasi competente profesionale si aceeasi productivitate a muncii obtin venituri mai mici. La nivelul UE, aceste femei sunt mai prost platite decat barbatii, cu circa 15%.

In politica, din 1990 incoace, exista o singura femeie presedinte al unui partid reprezentat in parlament. Din Parteneriatul pentru Romania a rezultat un guvern cu trei femei ministru si o femeie presedinte a Camerei Deputatilor (doamna Roberta Anastase). Educatia, turismul si tineretul sunt conduse acum de femei ministru. Dar asta s-a intamplat abia acum. Patru ani nu am avut nici un ministru femeie, cu exceptia finalului de mandat, cand ministrul muncii, doamna Campeanu, a prins ultimul… “vagon” PNL. Totusi, n-am vazut niciodata in Romania o femeie prim-ministru, ori ministru al finantelor sau economiei, nici macar ca alternativa. La nivelul primariilor, femeile sunt ceva mai bine reprezentate, dar majoritatea dintre ele sunt alese in mediul rural.

Ca sa raspundem si mai clar la intrebare, reprezentativitatea femeilor in varful ierarhiei sociale este mai dezechilibrata decat in lume. De pilda, sa luam cazul ponderii femeilor in parlamentele lumii. Romania se afla anul trecut, cu ale sale 9% femei in Parlament, mult in urma mediei mondiale (17%), care include - in mod evident - sii tarile islamice. Comparatia cu femeile din Parlamentul European, de 30%, ne dezavanteaja si mai tare. Tendintele ne avantajeaza, dar intr-un ritm prea lent. Asadar, votul uninominal ne-a adus 9,7% femei in Parlamentul Romaniei anului 2009.

In societate, este deja un loc comun a anunta ca, de pilda, ONG-urile sunt administrate, intr-o majoritate covarsitoare, de catre femei. Caritatea apare, asadar, ca o calitate recunoscuta si acceptata mai usor de catre romani. Similar se intampla si in domeniul educatiei. Pe de alta parte, nu putem neglija nici adevarul ca nu vom putea gasi un echivalent al Monicai Lovinescu in lumea politica. Nici chiar a doamnelor Rodica Culcer sau Rodica Palade, ca sa dau doar cateva exemple.

• Din cei 35 de europarlamentari romani, 10 sunt femei;
• Din cei 137 de senatori romani, 8 sunt femei (3 PD-L, 4 PSD+PC, 1 PNL)
• Din 334 de deputati romani, 37 sunt femei, alese prin vot uninominal (13 din grupul parlamentar PD-L, 14 PSD+PC, 6 PNL, 2 UDMR, iar dintre celelalte minoritati = 1 din partea Asociatiei Liga albanezilor din Romania + 1 din partea Asociatiei Macedonenilor din Romania);
• 14 dintre cele 38 femei deputat au fost in cel putin una dintre legislaturile precedente, votate pe listele de partid.

Aveti o alta viziune privind acest rol, in cele trei planuri?

Nu iese fum fara foc, cifrele spun si ele o poveste. Dar e nevoie de un impuls, pentru ca reprezentarea femeilor in toate aceste sfere sa capete importanta pe care nu o are in prezent. Femeile nu sunt o minoritate (ba, chiar 50% trecute fix!), sunt cetateni si parti sociale la… “Romania SA”! Deci, trebuie sa vorbeasca si sa fie ascultate.

Mentalitatea romanilor este ca ramane inca blocata in diferentele de gen. Sa va dau exemplul unei tari, guvernate timp de 9 ani de un prim-ministru femeie (1999 - 2008) si care este apreciata ca avand cea mai performanta administratie publica din lume, cu cel mai bun management guvernamental. Este vorba despre Noua Zeelanda.

La noi, o doamna precum Mona Musca a ratat sansa de a fi numita prim-ministru, spun “gurile rele”, doar pentru ca era femeie. O spune si d-nul Valeriu Stoica, in cartea sa despre Unificarea dreptei.

Cred ca femeile ar putea fi sansa Romaniei. Trebuie doar sa mai gasim echivalente romanesti pentru noua zeelandeza, Helen Clark sau Margaret Thatcher, ori pentru ambitioasele Hillary Clinton, Mary Robinson sau Condoleeza Rice.

Am vorbit candva despre un controversat sistem de cote, pe listele propuse de partidele politice. Am gandit si introdus in programul de guvernare al PDL o cota minimala de 30% pentru femei in Parlamentul si primele doua linii ierarhice din Guvern. A starnit o valva teribila si nu e nici macar o idee originala.

Astazi, aceasta idee incepe sa fie pusa in aplicare pentru europarlamentare si la acordarea sustinerii pentru unul sau altul dintre candidati, in conditiile votului uninominal. Nu sunt calcule “legiferate”, ci informale. Poate - cu timpul - si intraductibilul gender mainstreaming va functiona, ca mana invizibila a lui Adam Smith.

Fac femeile afaceri sau politica altfel decat barbatii? Care ar fi atuurile unei femei, in cele doua sfere de interes (politica si afaceri)? Care sunt minusurile?

Cred ca fiecare dintre noi avem abilitati care pot fi valorificate la locul potrivit. Ele nu cred ca tin neaparat de gen, ci de vointa, de experienta de viata si de profesionalism. In definitiv, de optiunile in viata ale fiecaruia! Nici politica si nici afacerile nu fac exceptie.

Cat de “credibile” considerati ca sunt femeile in politica sau in afaceri?

Depinde de femei. Important este sa li se acorde o sansa si sa nu fie etichetate a priori. In fond, oricine are de demonstrat ceva. Unii, fiindca sunt tineri. Altii, fiindca sunt “prea” varstnici. Altele, pentru simplul fapt ca sunt femei “prea” frumoase. Altii, pentru ca sunt pur si simplu “doar” ingineri sau economisti. Romanii au oricum mult umor. Cred ca mai au si multe prejudecati.

In opinia dvs., de ce anume depinde succesul unei femei in politica (de frumusete, de relatii, de inteligenta)?

Sa ne gandim la un alt succes autentic si contemporan, cum este cazul doamnei Angela Merkel. Succesul in politica nu cred ca tine de frumusete, de intamplari sau de compromisuri, ci de taria convingerilor, de competenta, de profesionalism si de responsabilitate, de abilitatile de comunicare. Un pic de noroc nu strica nici el, dar trebuie multa inteligenta sa-l valorifici. Hazardul favorizează numai o minte pregatita, spunea Palade. In rest, lumea e o suma de relatii.

Sunt sigura ca respectul si credibilitatea celor din jur nu se castiga nici cu frumusete, nici cu noroc, nici cu relatii. In viziunea mea, succesul are aceasta acceptiune. Ba, mai mult, cu cat un om este mai nepotrivit pentru o functie de prim rang, fie femeie sau barbat, cu atat devine mai “mic” in ochii populatiei. Nu cred ca “functia face omul”, ci - din contra - cred ca omul modeleaza si finiseaza rolul sa decizional.

Totusi, o femeie frumoasa are sanse mai mari sa se realizeze in politica (sau in ierarhia unei companii), decat o femeie nu atat de frumoasa?

Depinde de angajator si/sau colectiv. Insa, oricine apreciaza un aspect ingrijit. Nu trebuie sa fii top-model ca sa le demonstrezi celor din jur ca ii respecti si ca te respecti.

In general, cat de mult conteaza “imaginea” in activitatea unui om?

Este la fel de importanta precum antetul unei carti de vizita! Insa, interlocutorii vor realiza rapid daca meriti titlurile de sub nume.

Pe de alta parte, in Quebec se spune ca numai barbatilor frumosi le este dat sa se intoarca de la vanatoare cu trofeul cel mai prestigios: o blana de urs. O fi drept, n-o fi drept, nu stiu! Presupun ca ursii apreciaza…

Cred – totusi - ca imaginatia este mult mai importanta decat imaginea! Nu de putine ori am descoperit femei curajoase, inteligente, inedite prin alte atuuri decat banala imagine, creata uneori artificial.