Unii cred in redresarea economiei romanesti. Sunt cei care dau tonul mersului lucrurilor. Investitorii straini danseaza dupa cantecul lor. Dau verdele sau rosul semaforului de la intrarea in Romania. Acum e vorba de agenţia de evaluare financiară Fitch care a îmbunătăţit perspectiva ratingului României, de la “negativă” la “stabilă“, şi a confirmat calificativele acordate pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă naţională, la “BB plus” şi, respectiv, “BBB minus”. Mai avem un drum lung de parcurs de la ´stabila´ la ´pozitiva´.

Voi, romanii, sunteti optimisti sau pesimisti in ceea ce prieste anul 2010?

Fitch a scazut astazi ratingul Romaniei pentru imprumuturile pe termen scurt si lung, acordate in lei si in valuta. Dar nu despre asta vreau sa scriu. Tristetea e mult mai mare – astazi se implineste o saptamana de cand am pierdut, ceea ce numeam eu, un foarte bun prieten. Gustul e groaznic de amar, mai ales ca argumentul invocat a fost hilar. Nu ca ar mai conta justificarile cand se naruie o prietenie, dar parca ai astepta ceva mai mult de la cei in care ai ales sa te increzi.
Cert este ca inainte de a-ti testa calitatile, politica iti incearca prietenii. E si asta o modalitate de a ma avertiza in privinta componentei ei acide, distructive. Se pare totusi ca prieteniile se rup cu precadere din alte cauze. Pacat.
Mierea e recomandata in astfel de cazuri ca balsam. Asa ca in loc de rating, ma voi drege cu niscai miere. Nu de alta, dar e singurul aliment neperisabil. Si in momentul asta imi place sa stiu ca exista ceva pe lume care merita un asa apelativ de pre(ten)tios.