Nu doresc sa cert acum defel ratacirile inerente ale guvernantei economice din ultimii ani. Am facut-o cu totii mult prea des. Au fost aprig dezbatute, uneori cu rafinament, alteori cu o injusta stigmatizare. Astazi e luni si vreau sa fiu pozitiva. Poate si pentru ca fetita mea a implinit o saptamana. Va propun sa ne conectam la cel mai important ingredient al framantarilor actuale: increderea. Increderea ca lucrurile evolueaza in bine, chiar daca nu cu viteza pe care ne-am dori-o cu totii.
Monitorizarea lunara a absorbtiei fondurilor europene si stadiul de implementare a masurilor de stimulare a economiei ofera doar o palida imagine a realitatii economice romanesti. Totusi, ele se impun.
Mai intai pentru un adevar nezugravit in roz. In al doilea rand, pentru ca discursul public in materie capata dimensiuni grotesti, adeseori nejustificate. Disperarea neputincioasa a celor care si-au facut un murdar obicei din infierarea sistematica a cetatenilor impotriva guvernului actual – desi perplexitatea nu a fost niciodata solutia ideala – este contrabalansata de cateva evolutii net pozitive.
Asadar, ma rezum aici la doua decizii salutare care au vizat:
1. Prezentarea unui raport lunar sub forma unei Carte Albe a absorbţiei fondurilor europene. Asadar, fiecare autoritate de implementare prezinta lunar un raport transparent privind absorbţia fondurilor structurale, care cuprinde în principal evaluări punctuale pe programe şi proiecte, precum şi principalele probleme identificate şi modalităţi de ajustare. Astfel sunt vizibile vitezele diferite in progresul absorbtiei fondurilor europene si sunt preluate semnalele consultantilor privati activi pe piata.
a. Platile efective catre beneficiari - care au atins 903 milioane euro in prezent – au crescut in prima jumatate a anului 2010 cu 52% fata de sfarsitul anului 2009 si de cinci ori fata de sfarsitul anului 2008. Dintre acestea, cele mai mari plati s-au facut pana acum prin Programul Operational Regional. b. Dinamici similare cunoaste si valoarea proiectelor aprobate, care acopera 3,3 miliarde euro la mijlocul anului 2010: 53%, respectiv de 4,5 ori la aceleasi perioade de raportare ca mai sus. c. Proiectele depuse se ridica la un cuantum de 10,31 miliarde euro la 30 iunie 2010, adica cu 35% mai mult decat la sfarsitul anului 2009 si de 3,2 ori mai mult decat la sfarsitul anului 2008.
2. Stadiul de implementare a pachetului de masuri pentru stimularea economiei:
a. Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maxim 200 mii euro (ajutoare de minimis).
b. Amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico – financiară.
c. Încurajarea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit.
Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe sociale.
d. Achitarea datoriilor administraţiei centrale către agenţii economici: facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate.
e. Reducerea/eliminare/comasare a unui număr de 215 taxe şi tarife cu caracter nefiscal.
f. Menţinerea cotei unice de impozitare la 16%.
g. Tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic (maxim trei luni), după cum urmează: din punct de vedere al angajatului – ca venituri de natură non – salarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale.
h. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata Contribuţiei de Asigurări Sociale.
Programul „Prima casă”.
i. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare a IMM.
j. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească.
k Sprijinirea asociaţilor de proprietari prin garanţii de stat pentru contractarea creditelor în vederea reabilitării termice a locuinţelor.
La acestea se adauga urmatoarele intentii:
l. Eliminarea impozitului minim in toamna anului 2010.
m. Sprijinirea tinerilor întreprinzători prin facilitati care vor fi aprobate pana la sfarsitul acestui an.
n. Simplificarea mecanismelor birocratice – vizand unificarea declaraţiilor începând cu 1 ianuarie 2011.
o. Salarizarea unitară – demarata in 2009 si finalizata pana la sfarsitul anului 2010.
p. Eliminarea pensiilor care nu au la bază principiul contributivităţii – se reevaluează un număr de aproximativ 200.000 de pensii speciale, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziei Curţii Constituţionale; de asemenea, se reevaluează pensiile acordate abuziv pe motiv de boală.
r. Adoptarea celor patru coduri, din domeniul justiţiei.
s. Procesul de descentralizare în domeniul sănătăţii, educaţiei şi administraţiei publice locale.
t. Implementarea Legii Parteneriatului Public – Privat adoptata de curand in Parlament.
Printr-un eveniment cu totul inedit, ADR Nord-Vest a pregătit jurnaliştii ardeleni pentru lumea de azi si de mâine, pentru asumarea constiintei de educatori cetatenesti, de formatori de opinie sau de simpli transmitatori corecti ai informatiei de interes public la nivel local – intr-un training organizat la Cluj, vineri, 26 martie 2010.
Grea misiune au acestia intr-o lume nebuna a informatiei economice. Lucrurile se complica cand vine vorba despre Uniunea Europeana si perceptiile locale legate de reformele structurale demarate in plina criza economica globala.
Am participat alaturi de domnii Claudiu Cosier, Daniel Daianu, Vasile Puscas, Robert Rekkers sau frantuzoaica Théodora Yonkova si a fost o adevarata scoala a vietii locale.
Spiritele s-au incins rapid. Imi dau seama ca nu fara folos. Ba chiar era nevoie de un dus de idei antagonice pentru a invata cu totii ceva in plus. Si acum imi rasuna in minte o replica a unei jurnaliste repetate obsesiv: “romanii nu au ce pune pe masa!”. Dar la intrebarea cati sunt acestia si care este motivatia absentei hranei necesare de zi cu zi, raspunsul nu s-a grabit sa vina. Dupa care am intrebat care ar fi solutia dansei. A doua replica m-a izbit si mai rau “statul sa infiinteze firme si sa creeze locuri de munca“. E tare usor sa fii manipulat cu acest gen de mesaje publice si mult mai greu e sa cultivi responsabilitatea individuala sau apetitul pentru munca, darminte spiritul antreprenorial si creativitatea.
Perceptiile unuia dintre participanti, Ichim Vasilica (jurnalist oradean) aici si galeria foto aici.
Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.
In elanul diminuarii cheltuielilor bugetare cu personalul s-a luat decizia anul trecut de a diminua avalansa de sporuri si prime din administratia publica. In multe zone argumentul era perfect justificat. Pe de o parte, sporurile nu au de ce sa detina ponderi mai mari de 20% din veniturile salariale, favorizand astfel acordarea lor pe criterii discriminatorii. Pe de alta parte, veniturile salariale ale bugetarilor trebuie sa fie transparente si sa nu concureze neloial mediul privat.
De fapt, mai corect era sa spun ca e vorba despre o cina cu oameni de afaceri unde vom discuta despre fondurile europene. Or, ma intreb, voi ce le-ati spune ca trebuie sa faca institutiile financiare, in timp ce stam cu halcile de carne intre dinti?
Ah, astazi l-am cunoscut si mituit pe Tiberiu Lovin cu care am luat pranzul la Guvern. Detalii aici.
Post-factum
Surpriza! Ma asteptam ca bucatele de pe masa sa ma impiedice sa ma inteleg cu bancherii. Le-am propus cateva solutii, in marea lor parte impartasite si picantate cu experientele lor. Mi-au promis ca le vor finisa intr-un acord intre institutiile bancare. Iata-le:
1. Sa traduca “pasareasca de Bruxelles” pentru aplicantii la aceste fonduri si sa ajute la intocmirea documentatiei pentru dosare.
2. Sa se realizeze parteneriate intre banci – firme de asigurare – autoritati de management, similare bunei practici instituite de Ministerul Agriculturii pentru accesarea fondurilor SAPARD.
3. Sa sprijine proiectele viabile cu credite punte pana la obtinerea finantarilor. Mai importanta decat creditul punte in sine este prefinantarea, care impiedica pe majoritatea castigatorilor sa incheie contractele individuale. Apoi, odata pornit proiectul, conditiile fixate de banca pentru creditul punte ar trebui relaxate, astfel incat sa permita accesarea rapida a banilor, ca sa-si poata face omul achizitiile in timp util.
4. In prezent, documentatia pentru banci (prefinantare si credit punte) difera de documentatia din dosarul cererii de fonduri UE. Extrem de important in economia proiectului ar fi ca institutiile financiare sa solicite documente justificative (raportari financiare, studiul de pre si de fezabilitate, studii de impact, eventual chiar analiza cost/beneficiu) pe formulare asemanatoare cu cele emise de autoritatile de management, astfel incat aplicantul sa nu munceasca de doua ori. Aceasta idee nu e noua, mai multe banci si-au exprimat intentia de a-si apropia cerintele de cele ale autoritatilor de management. Cred totusi ca ar fi util sa se evite un efort inutil.
5. Bancile sa accepte sa crediteze pe baza de garantii (ipoteci) de rangul 2. In cazul ipotetic al unei greseli sau a unei incercari de fraudare, mai intai DLAF/OLAF executa pentru UE doar suma platita de UE. Ceea ce ramane preia banca si nu se poate pierde practic mai mult de o fractie din ultima transa.
Laurentiu Radu m-a rugat în ultimul său comentariu să discut despre oportunităţile de infuzie de capital european în resursa umană.
O idee nouă e un lucru fragil. Poate fi ucisă cu un zâmbet ironic sau cu un căscat. Poate muri înjunghiată de o glumă sau alungată de o încruntătură. Aşa se întâmplă, nu de puţine ori, şi cu accesarea fondurilor europene. În realitate, procedura de aplicare pentru Fondul Social European (FSE) este cea mai simplă dintre toate tipurile de fonduri structurale şi totuşi aplicaţiile româneşti lipsesc. Proiectele se depun on-line, iar co-finanţarea este foarte redusă. De pildă, pentru promovarea culturii antreprenoriale beneficiarul are un aport între 2 şi 6% din costurile eligibile, iar valoarea proiectelor finanţabile variază între 500 mii şi 2 milioane euro.
Toţi cei care au nevoie de bani pentru calificarea angajaţilor sau pentru organizarea de cursuri de pregătire pot apela la fonduri nerambursabile de la UE. Iniţiative precum promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii si productivităţii muncii, facilitarea inserţiei tinerilor, a persoanelor inactive, a grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, inclusiv în zonele rurale, îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare sunt toate finanţabile cu ajutorul Fondului Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Banii trag greu în buzunarele românilor.
Întorc o nouă filă în cartea vieţii. Las campania electorală şi alegerile europene în urmă şi mă întorc la analiza economică. O voi face plimbându-mă relaxată pe unul din podurile de legătură şi vă răspund la o întrebare bună primită în această campanie:
Care este procedura prin care România sau oricare alt stat membru primeşte o anumită sumă de bani din bugetul comunitar?
Exercitarea puterii bugetare europene aparţine celor trei instituţii principale: Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European. Împreună, ele stabilesc priorităţile şi obiectivele UE pentru cadrul financiar multianual de şapte ani. În prezent este vorba despre 2007 – 2013 şi urmează 2014 – 2020.
Principalele priorităţi ţin de creşterea economică durabilă prin competitivitate şi coeziune, gestiunea resurselor naturale (agricultură, dezvoltare rurală, mediu), dezvoltare şi ajutorul acordat ţărilor terţe, rolul UE ca actor global, respectiv cheltuielile administrative. Tabloul financiar european este desenat pornind cu stabilirea sumelor alocate fiecărei priorităţi.
Se stabileşte apoi natura cheltuielilor, cuantumul anual al cheltuielilor şi al veniturilor necesare, respectiv controlul şi execuţia bugetului.
Redresarea economică nu poate fi susţinută fără diversificarea armelor anti-corupţie şi diminuarea cheltuielilor neproductive.
Prognozele pentru anul 2009 au cunoscut cea mai mare volatilitate a indicatorilor macroeconomici din ultimul deceniu. Predictiile catastrofice ale unor analisti si politicieni se împiedică acum de ultimele date ale economiei care arată, pe ansamblu, o tendinţă economică sensibil încurajatoare. Impactul rămâne totuşi asimetric pe sectoarele economiei româneşti. E însă un început timid care poate fi consolidat. Urgenţele şi spaimele crizei economice globale riscă să amâne agenda de reforme a politicilor publice, a statului de drept şi a bunei guvernări. (more…)
1. România- stat membru al Uniunii Europene
2. PDL face parte din cea mai puternică familie politică europeană- Partidul Popular European
3. Propunerile PDL cu privire la principalele teme europene cu impact asupra dezvoltării şi securităţii României şi a cetăţenilor români
3.1. Priorităţi ale României în relaţia cu UE
3.1.1 Ieşirea României din criza financiară şi recesiunea economică globală
3.1.2. Absorbţia fondurilor europene
3.1.3. Incetarea monitorizării pe justiţie şi lupta împotriva corupţiei
3.1.4. Asigurarea libertăţii de mişcare a forţei de muncă în toate statele membre ale UE şi a intrării României în spaţiul Schengen
3.1.5. Adoptarea monedei euro
3.2. Probleme ale românilor care pot fi soluţionate mai bine cu sprijinul UE
3.2.1 Stimularea creşterii competitivităţii economiei româneşti şi a creării de locuri de muncă
3.2.2. Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală
3.2.3. Realizarea unui sistem performant de educaţie si sănătate
3.2.4. Intărirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale
3.2.5. Politica europeană a energiei şi combaterea efectelor schimbărilor climatice
3.2.6. Transporturile la nivel european
3.2.7. Protejarea mediului
3.2.8. Protecţia consumatorilor
3.2.9. Păstrarea identitaţii culturale şi spirituale
3.2.10. Respectarea şi asigurarea drepturilor romilor -o problemă europeană
3.3. Extinderea UE şi politica de bună vecinătate; susţinerea aderării Republicii Moldova la UE
3.4 Reforma instituţională a UE şi a bugetului acesteia (more…)
Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României. Aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin co-finanţarea investiţiilor şi la susţinerea dezvoltării agriculturii. Acţiunile întreprinse recent în acest sens sunt semnificative şi multe altele urmează.
32,2 miliarde euro pentru perioada 2007-2013
Revenirea cât mai rapidă la creşterea economică şi realizarea de noi locuri de muncă depinde de sprijinul financiar masiv alocat ţării noastre de către UE. Se ştie că 19,7 miliarde euro sunt destinaţi creşterii competitivităţii firmelor şi economiei româneşti, dezvoltării infrastructurii de transport, îmbunătăţirii mediului, dezvoltării regionale şi a resurselor umane, iar 12,5 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Cine e de vină?
O profundă dezorientare a guvernării anterioare a dus la absorbţia a numai 176 milioane euro, adică 6%, din cele 3,1 miliarde euro fonduri structurale alocate României în anii 2007-2008. Ghidurile stufoase, criteriile subiective de evaluare şi excesul de zel al funcţionarilor din Organismele Intermediare şi Autorităţile de Management sau al celor responsabili au dus la blocaje şi tergiversări inutile în evaluarea dosarelor şi derularea proiectelor. De pildă, semnarea, datarea şi ştampilarea fiecărei pagini la depunerea dosarelor cu sute de file este o invenţie pur românească. Interpretările procedurilor interne sunt diferite de la un judeţ la altul sau de la o regiune la alta. De multe ori, procedurile interne ale APDRP-urilor nu corespund cu ghidul solicitantului, ceea ce duce la respingerea dosarului. Nu pe fond, ci pe formă. Nu de puţine ori, chiar avizele comisiilor naţionale şi autorizaţiile de construcţie sunt discreţionare.
În condiţiile actuale, co-finanţarea proiectelor şi scrisorile de garanţie bancară dau coşmaruri şi mai mari beneficiarilor, fie ei publici sau privaţi. Zonele periurbane sunt excluse din PNDR. Programul “Tineri Fermieri” e încă o utopie, aşezată bine doar pe hârtie. Lipsesc proiectele pentru reîntoarcerea emigranţilor români în zonele rurale, ca şi cele pentru campusurile şcolare şi sportive. Clinicile şi spitalele private nu au acces la fondurile europene, iar autorităţile publice locale nu depun proiecte pe sănătate pentru că suma de 1 milion euro e prea mică pentru renovarea sau dotarea spitalelor. Pentru proiecte majore de maximum 25 milioane euro se cere asocierea între 3-4 judeţe.
Tot autorităţile publice locale nu pot depune proiecte pentru axele legate de gestiunea deşeurilor şi a calamităţilor naturale din POS Mediu. Or, acestea au o importanţă majoră tocmai pentru ele. Riscăm astfel să nu respectăm angajamentele faţă de UE în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi. La ora actuală, Apele Române sunt singurii solicitanţi pe axa legată de calamităţile naturale. Însă din 2007 nu au pregătit proiecte în materie şi nu au deschis nici acum această axă.
Lista problemelor nu se opreşte, din păcate, aici. Ba mai mult, România va plăti Comisiei Europene penalităţi de 8,4 milioane euro din spezele statului pentru întârzierea plăţilor la hectar acordate fermierilor. Cele mai mari penalităţi, de circa 30 milioane euro, sunt cauzate de nefolosirea fondurilor alocate prin Programul Operaţional de Pescuit.
Ce s-a făcut?
Pentru îmbunătăţirea radicală a absorbţiei fondurilor europene s-au luat de curând următoarele decizii concrete:
- În bugetul ţării, a fost stabilită ca prioritate alocarea resurselor necesare co-finanţării investiţiilor care se realizează cu finanţare din fondurile europene. În acest sens, cota maximă de pre-finanţare a crescut de la 15% la 20% din valoarea proiectului. Pre-finanţarea se acordă şi beneficiarilor care intră sub incidenţa ajutorului de stat, de până la 35% din valoarea grantului.
- Pentru beneficiarii privaţi s-a introdus opţiunea de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci comerciale.
- TVA este rambursabil după fiecare factură. Cât de rapid se vor mişca aceiaşi funcţionari publici rămâne de văzut.
- Au fost simplificare condiţiile de depunere a dosarelor. S-a renunţat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului, prin înlocuirea lor cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului, cu obligaţia prezentării respectivelor documente în etapa de contractare. La depunerea cererii de finanţare, acum, se acceptă şi copii certificate de beneficiar (copie „conform cu originalul”) în loc de copii legalizate. Copiile legalizate urmează a fi cerute doar la semnarea contractelor de finanţare. S-a renunţat la solicitarea depunerii unui „Rezumat al proiectului”, în condiţiile în care informaţiile respective trebuie oricum prezentate de solicitant în formularul cererii de finanţare. Ghidurile solicitanţilor au fost revizitate şi prezintă mai clar documentele ce trebuie prezentate de solicitanţi în faza de contractare. Pentru noile proiecte de investiţii ale IMM-urilor avizele solicitate vor fi 9, în loc de 18 ca până acum.
- Timpul necesar derulării unui proiect - aprobarea, semnarea contractului de finanţare, organizarea licitaţiei, finanţarea şi realizarea proiectului – a fost semnificativ scurtat. În acest sens, a fost modificată legea achiziţiilor publice şi au fost simplificate procedurile legate de derularea contractelor finanţate cu fonduri europene. Durata de organizare a unei licitaţii a scăzut de la 87 de zile la 30 de zile. Achiziţiile publice trebuie să se deruleze în cuantum valoric de minimum 20% electronic, faţă de 2,2% cât reprezentau achiziţiile on-line în anul 2008. Nerespectarea acestei condiţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 35.000 lei. Abuzurile se vor diminua, iar preţul corect îşi va face din ce în ce mai mult loc.
Nu în ultimul rând, a fost creat Comitetul interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, sub coordonarea directă a primului-ministru, Emil Boc. Săptămânal analizează gradul de absorbţie a fondurilor europene şi adoptă măsurile necesare pentru ca banii europeni să se materializeze cât mai repede în obiectivele stabilite.
Ce urmează?
Sunt în curs de punere în aplicare şi a unor măsuri care vizează finanţarea economiei şi creşterea lichidităţii prin:
- Adoptarea legislaţiei privind parteneriatul public-privat în vederea creşterii dinamicii investiţiilor private în infrastructură.
- Capitalizarea CEC Bank şi a Eximbank.
- Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile.
- Introducerea operatorilor regionali de apă în rândul beneficiarilor cărora li se finanţează de la bugetul de stat, prin decontare, contravaloarea TVA plătite aferentă cheltuielilor eligibile.
- Drumul participării la licitaţii pentru obiective finanţate cu fonduri europene va fi deschis şi firmelor care au datorii la bugetul ţării, cu condiţia ca aceste datorii să fie mai mici sau egale cu datoriile pe care bugetul le are faţă de firmele în cauză. În acest sens există deja un proiect de ordonanţă guvernamentală.
Ce ar mai trebui făcut?
Multe, dar ar aş începe cu reiterarea următoarelor două propuneri:
1. Realocarea finanţărilor între axele prioritare pentru a satisface nevoile din zonele proactive şi cu cel mai ridicat impact economico-social. Unele axe prioritare sunt complet neutilizate, iar în altele stau proiecte bune gata pregătite. Până în prezent, autorităţile de management au dispus de o marjă de flexibilitate de doar 2%. De curând, Comisia Europeană a relaxat această marjă la 10%.
2. Realizarea de parteneriate între Universităţi şi Guvern pentru crearea unui cadru de instruire a funcţionarilor implicaţi în atragerea de finanţări europene.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
pe Tiberiu Lovin cu care am luat pranzul la Guvern. Detalii 
Loading ...
