Banii “murdari”, dar “nespalati”, care gonesc de teama fiscului si a justitiei prin depozitele bancilor din strainatate sau prin centrele off-shore, au reprezentat surse de capital pentru statele de origine in vremuri dificile, precum Italia sau Belgia. Le-a fost aplicat un tratament preferential, si anume, amnistia fiscala. O analiza atenta a sursei lor de provenienta si schimbul de informatii cu statele care au pus deja in aplicare masuri de amnistie fiscala, o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu privind strategiile de investire a acestor bani, a riscului de fractura morala in conduita contribuabililor, a altor efecte pe termen lung, ne pot da raspunsuri la intrebarea daca amnistia fiscala este o solutie si in cazul Romaniei sau nu.

A. Experiente europene de succes: taxe intre 5% si 9% pentru capitalurile repatriate

o Italia a recurs de trei ori in ultimii zece ani la masuri de amnistie fiscala. Ultima experienta a inceput in 2009 si s-a finalizat in aprilie 2010.
 Taxa pe capitalurile repatriate a fost de 5%, dupa care a crescut la 7%.
 Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 104 miliarde de Euro au fost regularizate sau repatriate.
 Veniturile fiscale suplimentare pentru bugetul de stat au fost de 5,6 miliarde de Euro.

o Belgia a importat modelul italian pentru conceperea masurilor de amnistie fiscala.
 Amenda forfetara a fost variabila: 9%, chiar 6% in cazul in care capitalurile erau investite in actiunile intreprinderilor mici si mijlocii si in proiecte imobiliare.
 Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 14,6 miliarde de Euro au fost repatriate in primele 6 luni ale anului 2010.

B. Alte experiente de succes: amenzi reduse, plata partiala a impozitelor si masuri de intimidare

o Alaturi de Italia si Belgia, au aplicat masuri de amnistie fiscala si Germania, Olanda, Irlanda sau SUA.
 SUA: In 2009, autoritatile americane au negociat cu nu mai putin de 9.000 persoane repatrierea profiturilor detinute in off-shore-uri, cu conditia achitarii unor amenzi reduse si a unei parti din impozitele cuvenite. Pana la sfarsitul anului trecut, 84% din acestia prezentasera detalii despre conturile detinute.
 Landul german Rhenania de Nord-Westphalia a platit circa 2,5 milioane Euro pentru a obtine informatii despre aproximativ 1.100 de persoane banuite de evaziune fiscala si a folosit masuri de intimidare a evazionistilor. Rezultatul? 1.200 de autodenunţuri si incasari la buget estimate la circa 1 miliard de Euro.

C. Experiente esuate: negocierea penalitatilor

o Franta: inca nu exista un asemenea instrument in Franta. Ba mai mult, fiscalitatea in cazul repatrierii de sume ilegale poate sa ajunga si la 100%.
 Ministrul pentru Buget, Eric Woerth, a constituit in anul 2009 o celula de regularizare care sa permita contribuabililor care au eludat legea sa negocieze cu fiscul francez valoarea penalitatilor.
 Bilant: programul s-a incheiat in decembrie 2009, dar nu a avut succesul dorit: doar 3000 dosare au fost examinate si mai putin de 700 milioane Euro recuperate.
 Conform estimarilor, fraudele fiscale in Franta se ridica anual la 40 miliarde Euro. Doar resursele financiare ale francezilor depuse in Elvetia se ridica la 45 miliarde Euro.
 Potential: Aplicarea unui model de amnistie fiscala asemanator celui italian ar putea aduce in tara intre 130 si 150 miliarde euro, veniturile fiscale ale statului marindu-se si ele cu aproximativ 8-10 miliarde Euro.

D. Pertinenta masurilor de amnistie fiscale in Romania

o Potential: Estimarile privind miliardele de euro detinute de cetatenii romani in banci si off-shore-uri din strainatate sunt dificile, dar pot fi luate in calcul cel putin 15 miliarde Euro.
 Intr-un raport publicat de Departamentul de Stat al SUA in 2003, romanii detineau peste hotare aproximativ 48 miliarde $.
 Conform companiei australiene de cercetare si consultanta in domeniul criminalitatii si infractionalitatii financiare (John Walker Crime Trends Analysis), 4,1% din banii murdari care circulau in lume proveneau din Romania, respectiv 115,5 miliarde $, in 2002. La acea data, Romania se pozitiona in clasament aproape de Franta, Germania si China. Aceste statistici fac referire la: banii “negri” – proveniti din activitati clandestine asociate violentei – , banii “gri” – proveniti din inselaciuni, deturnari de fonduri, contracte ilicite – si banii de un “alb murdar” – castigati in zona nefiscalizata si neimpozitata a economiei subterane.

I. Argumente pro amnistiei fiscale

Principiile pe care ar trebui sa le respecte masurile de amnistie fiscala, conform Frederic Parrat, avocat in fiscalitate si profesor cercetator la Universitatea Paris V:
 Formarea unei celule specializate pentru analiza originii fondurilor repatriate si detectarea banilor “spalati”, care trebuie exclusi de la amnistia fiscala.
 Nivelul taxarii forfetare a capitalurilor repatriate trebuie sa fie variabil in functie de destinatia de investire sau de neinvestire a lor in IMM-uri.
 Veniturile fiscale rezultate trebuie directionate prioritar catre proiecte sociale menite sa ii ajute pe cei mai afectati de criza.
 Directionarea acestor venituri fiscale catre IMM-uri si catre proiecte sociale trebuie sa faca obiectul consensului politic.

II. Argumente contra amnistiei fiscale

Exista si voci care se opun masurilor de amnistie fiscala, cum este cea a avocatului Michel Hunault, raportor al legii contra spalarii banilor si coruptiei, profesor la Universitatea de Stiinte Politice din Paris:
 Exista astazi o exigenta etica privind controlul, transparenta fluxurilor financiare si o lupta contra tuturor “gaurilor negre” ale finantelor mondiale.
 In aceste momente in care statele se “inarmeaza” cu noi instrumente si institutii pentru controale eficace, delictul spalarii de bani nu trebuie sa ajunga punct de reciclare al fraudei fiscale.
 In contextul de fata, amnistia fiscala ar avea un efect dezastruos, constituind un punct de ruptura in transpunerea directivelor si conventiilor europene in materie de lupta contra spalarii banilor si coruptiei.
 UE si G20 au militat pentru eliminarea obstacolelor din calea urmaririi fluxurilor financiare.
 Riscul de “fractura morala” este extrem de important si trebuie luat in considerare.

Concluzii

Pentru ca Romania sa nu devina o masinarie automata si legalizata de albit banii, o eventuala forma de amnistie fiscala presupune mai intai de toate eliminarea sursei problemei. Adica, un aparat fiscal bine pus la punct, un control eficient care sa minimizeze inclinatiile evazioniste si scurgerea acestor venituri in strainatate. Fara teama de repercusiunile severe ale autoritatilor nicio forma de amnistie fiscala nu imbie la autodenunt.

In al doilea rand, se impune realizarea unei cercetari amanuntite cu privire la banii adapostiti in strainatate in ultimii 20 de ani si identificarea celor proveniti din crima organizata.

Al treilea pas care sa fundamenteze o decizie in materie presupune o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu. Cu alte cuvinte, cat de mari sunt pierderile din neinvestirea acestor bani si cat de mari vor fi beneficiile provenite din diferite niveluri de taxare preferentiala.

In paralel, sunt necesare schimburile de informatii cu statele care au aplicat deja diferite masuri si forme de amnistie fiscala.

Surse:

http://www.lesechos.fr/info/analyses/020707108996-et-pourquoi-pas-une-amnistie-fiscale-en-france-.htm

http://www.lesechos.fr/info/analyses/020721585704-non-a-l-amnistie-fiscale.htm

http://www.adevarul.ro/forbes/bani_si_investitii/Forbes-Amnistia-fiscala-modalitate-Romania_0_317968533.html

PUNCTE ESENTIALE semnalate in raportul de activitate pentru anul 2009 al Biroului European Anti-Frauda (OLAF):

In 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda in UE proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Germania, Romania, Italia, Polonia si Spania. Asadar, Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).

Protectia intereselor financiare ale UE si lupta impotriva fraudei, masurile luate de Comisia Europeana si de statele membre in 2009 pentru a preveni, identifica si contracara incalcarea legislatiei – prezentata in raportul de activitate anuala publicat pe data de 14 iulie 2010 – releva ca fraudele au scazut in zonele resurselor proprii si ale cheltuielilor directe europene, dar au crescut in domenii precum agricultura (+43%), politica de coeziune (+23%) si fondurile de pre-aderare (+35%). Sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe in domeniul agriculturii.

46% din inormatiile primite de Biroul European anti-frauda provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fondurile structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).

DETALII cu privire la rolul, activitatea si principalele realizari in anul 2009, inclusiv exemple de actiuni concrete:

I. Rolul si activitatea Biroului European Anti-Frauda

• Misiunea sa este sa protejeze interesele financiare ale UE, sa lupte impotriva coruptiei, fraudei, a altor activitati ilegale, inclusiv administrarea defectuoasa in cadrul institutiilor europene. Baza legala pentru lupta anti-frauda este art. 325 din Tratatul de la Lisabona.
• Mandatul sau acopera: toate cheltuielile UE si o parte din venituri. Se includ aici: bugetul general, bugetele administrate de UE sau in numele ei, anumite fonduri administrate de agentii ale UE, toate masurile care afecteaza activele UE.
• In 2009, bugetul sau total (administrativ si operational) s-a ridicat la 78,4 milioane euro, peste 70% fiind destinata pentru partea administrativa. Biroul are circa 500 de angajati si intampina dificultati in recrutarea de personal operational cu calificarea si experienta necesare. Constrangerea se intensifica, dat fiind ca volumul de munca a crescut.
• Biroul este parte a CE, dar are o anumita autonomie bugetara si administrativa care intareste independenta sa in realizarea investigatiilor. Activitatile operationale se desfasoara independent. Supravegherea lui se face de catre un comitet independent, compus din experti.
• Se concentreaza pe combaterea si prevenirea fraudei prin: strategia de prevenire a fraudelor privind fondurile structurale; cresterea vigilentei personalului care se ocupa de resursele financiare ale UE, in ceea ce priveste cele mai intalnite nereguli; incurajarea comuncarii cu sursele externe de informatii, dat fiind ca aproape jumatate din investigatii sunt deschise pe baza informatiilor furnizate de surse din afara “lantului de control” traditional, ca de exemplu auditorii.
• In concordanta cu regulamentul nr 2185/96, poate sa faca verificari pe loc la sediul operatorilor economici implicati si sa beneficieze de dreptul de acces la informatii privind posibile nereguli.
• Proiectul Pluto construit pe baza experientei Biroului (ce presupune instrumente analitice, informatii asupra indicatorilor de frauda etc.) a fost recunoscut de Curtea Europeana a Auditorilor ca fiind cea mai buna practica in domeniu pentru aplicarea auditului standard la evaluarea potentialului de producere a fraudei si la modul cum sunt manageriate riscurile de frauda.
• Biroul contribuie la combaterea coruptiei prin oferirea de consultanta institutiilor/organismelor UE in conformitate cu propria experienta rezultata din investigatii.

II. Realizari importante in 2009 dupa sectorul de activitate

• Investigatii interne
o Punerea in aplicare a unei politici de “toleranta zero” in fata unei administrari defectuoase in interiorul organismelor si institutiilor europene. Biroul se ocupa de cele mai serioase cazuri (delapidare, favoritisme, cereri frauduloase ale personalului). Celelalte raman in responsabilitatea autoritatii competente a institutiei sau a organismului european de control specific.
o La sfarsitul anului 2009, cea mai mare parte a investigatiilor active era in cadrul Comisiei Europene, urmata de Parlamentul European.
o Exemplu: investigatia Biroului privind autenticitatea documentelor prezentate de un oficial al CE pentru promovarea in functie; investigatia Biroului privind fraudarea bugetului UE de catre un fost membru al PE, prin cereri suplimentare de finantare de aprox. 50 000 euro pe an, pe care ii utiliza pentru activitatile sale politice si in interes personal.

• Auditarea activitatii agentiilor europene
o Experienta Biroului a aratat ca exista un risc ridicat de frauda si nereguli in perioada imediat urmatoare crearii noii agentii (ex: agentiile pentru aplicarea politicii comune de securitate si aparare, agentii pentru cooperarea intre statele membre in lupta impotriva crimei organizate internationale, agentii executive cu misiunea sa contribuie la managementul unor programe comunitare).
o Exemplu: interventia Biroului in cazul neregulilor descoperite in momentul auditarii unei noi agentii europene (angajatii utilizau in scop personal echipamentele, masinile si resursele financiare ale agentiei) a imbunatatit vizibil activitatea acesteia.

• Politici interne europene
o Acest domeniu de activitate acopera orice cheltuiala din fonduri europene, proiecte sau programe care intra in competenta totala si directa a serviciilor CE, cu exceptia ajutorului extern.
o Exemplu: delapidare de fonduri de catre directorul unui ONG fondat de UE. S-au cerut bani pentru activitati care nu au avut loc sau care nu au fost in concordanta cu obiectivele proiectului. Procesul este in curs la nivelul autoritatilor nationale. Biroul urmareste cazul indeaproape.

• Ajutorul extern
o Misiunea principala a Biroului de a proteja interesele financiare ale UE are implicatii de amploare asupra relatiilor externe.
o Exemplu: In urma sezisarii delegatiei UE din Nicaragua de catre o persoana fizica, s-au descoperit nereguli in procesul de ofertare si adjudecare al unui proiect de infrastructura. In urma investigatiei, Biroul a inmanat rezultatele autoritatilor judiciare competente cu recomandarea de urmarire penala, a sustinut amendarea companiei de catre CE cu 10% din valoarea contractului si bifarea companiei in Early Warning System, astfel incat sa fie exclusa de la acordarea altor contracte pentru o anumita perioada de timp.

• Fonduri structurale
o Experienta Biroului arata existenta multor nereguli in cadrul fondurilor structurale (declararea unor costuri exagerate achizitiilor, actiuni care submineaza procesele de adjudecare a contractelor).
o De aici rezulta probleme semnificative privind bunul uz al fondurilor structurale in SM, in mod particular in Italia, Grecia, Spania, Bulgaria si Slovacia.
o Exemplu: in 2009, Biroul a finalizat investigatia privind o companie de materiale de constructii din Spania care primise fonduri din FSE si FEDR. Se cerusera finantari pentru servicii care nu existau, s-au cumparat echipamente second-hand, desi fusesera declarate noi. Datorita interventiei Biroului, 14 milioane euro au fost economisite la bugetul UE, iar dosarul a fost inmanat atuoritatilor spaniole pentru posibile proceduri penale.

• Agricultura si comert
o Agricultura, in mod traditional, are un procent semnificativ din total cheltuieli in bugetul UE.
o Biroul coordoneaza investigatii in cazul unor posibile fraude in cadrul programului SAPARD. De exemplu, in Bulgaria s-a constatat ca firme care au accesat acest fond au realizat achizitii la supra-pret.
o In cazul restituirilor la export la zahar, s-a constatat ca se primeau restituiri la export pentru exporturi de zahar in Rusia, desi destinatia finala era Croatia. Biroul a intervenit si a cooperat cu autoritatile din Rusia si cu organele vamale din Croatia pentru investigatii. S-au blocat platile catre beneficiari.

• Venituri
o Pe partea de venituri, UE se finanteaza aproape integral din resurse proprii (taxe vamale, prelevari la importul de produse agricole si cotizatii la zahar). Acestea se impun operatorilor economici si sunt colectate destate membrein numele UE.
o Din 2005 s-au reintrodus cotele la importul de produse textile din China; exportatorii chinezi au obtinut certificate false care atestau ca produsele vin din Bangladesh. In urma investigatiei Biroului, autoritatile vamale din fiecarestat membruau inceput sa colecteze din nou banii cuveniti din taxele vamale la import.

• Comertul ilegal cu tigari contrafacute
o Acesta cauzeaza pierderi anuale la bugetele UE si alestatelor membrede aproximativ 10 miliarde euro si submineaza scopurile politicii publice in domeniul sanatatii.
o Biroul sprijina si coodoneaza investigatiile transnationale care conduc anual la confiscarea a cateva sute de milioane de tigari si descoperirea de organizatii criminale responsabile pentru contrabanda cu tigari. In 2009, Biroul a coordonat 35 de cazuri de frauda in acest domeniu.

• Operatiuni Vamale Mixte
o Operatiune organizata prin cooperarea dintrestatele membreale UE si tarile asiatice pentru a combate comertul global cu produse contrafacute si pentru a proteja legitimitatea comertului cu produse originale. Operatiunea a dus la confiscarea a mai mult de 65 milioane tigari contrafacute si 369 000 alte produse contrafacute (pantofi, jucarii, casti, manusi etc.).

• Protejarea euro impotriva falsificariio Biroul coopereaza cu BCE si cu Europol in acest domeniu prioritar pentru UE.
o Activitatile Biroului includ propunerea si implementarea unei legislatii pentru protectia bancnotelor si monedelor, training si asistenta tehnica pentru managementul si finantarea proiectelor pentru protectia bancnotelor si monedelor in cadrul programului Pericle.
o Din 2012, bancile vor fi responsabile pentru verificarea autenticitatii bancnotelor de euro distribuite. Biroul sprijina institutiile financiare pentru preluarea noii responsabilitati, in principal prin testarea echipamentelor de verificare.

III. Evidente statistice ale activitatii operationale

• Volumul in crestere al informatiilor transmise Biroului reflecta faptul ca opinia publica a luat cunostinta de activitatea acestuia, confirmand totodata rolul sau ca si “pilon al increderii” in lupta impotriva fraudelor.
• Biroul incearca sa isi imbunatateasca performanta, prin scurtarea timpului de evaluare, insa acest lucru depinde si de necesitatea traducerii de documente si de disponibilitatea partenerilor externi. De la introducerea procedurii simplificate in 2004, decizia de a deschide un caz se rezuma la cazurile cele mai importante si care tin de competenta sa.
• La sfarsitul lui 2009, numarul investigatiilor proprii era de 2 ori mai mare decat cel in care are rol de coordonator si oferirea de asistenta, aratand dispozitia de a maximiza valoarea adaugata a muncii sale.
• 46% din informatiile primite provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fonduri structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).
• Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).
• Tot in 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Romania, Germania, Italia, Polonia si Spania.
• Tendinta este de reducere a cazurilor deschise in domeniul “ajutor extern”, dar au crescut cele din domeniul politicilor interne UE. Aceasta se datoreaza in principal faptului ca investigatiile privind fondurile de pre-aderare din cele 12 state candidate s-au transformat in investigatii privind fondurile structurale europene, dupa valurile de aderare din 2004 si din 2007.
• In urmarirea efectelor investigatiilor, dincolo de sanctiunile efective aplicate, rolul Biroului este redus. Acesta doar verifica punerea in aplicare de catre autoritatile europene sau nationale a masurilor administrative, disciplinare, financiare si judiciare recomandate.
• Ca urmare a actiunilor de urmarire incheiate in 2009, sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe din domeniul agriculturii.
• La sfarsitul lui 2009, cele mai multe efecte ale investigatiilor incheiate erau urmarite in domeniul fondurilor structurale, ajutorului extern, agriculturii si in cele privind autoritatile vamale.

Sursa: aici.

Bunastarea romanilor este sustinuta de din ce in ce mai mult de veniturile celor care muncesc in strainatate. In anul 2008, 240 milioane euro au intrat oficial in bugetele familiilor romanesti (conform Eurostat, 11 februarie 2010) – cu 14% mai mult decat in anul anterior. Dintre acestea, 140 milioane euro provin din statele membre, iar 100 milioane de euro din tarile din afara UE.

Evident ca cifrele oficiale sunt derizorii in raport cu cele reale. Este suficient sa pornesti de la scenariul ipotetic in care circa 2 milioane de romani lucrau oficial in strainatate ca sa intelegem ca cele 120 euro/lucrator trimisi acasa in anul 2008 sunt departe de cifrele reale. Survolului statistic ii scapa transferuri semnificative.

La nivel comunitar, transferurile intra-comunitare si extra-comunitare oficiale s-au ridicat la 32 miliarde euro in acelasi an 2008 (comparativ cu 19,4 miliarde euro in 2004), din care doua treimi provin din tari precum Spania (25% din totalul remitentelor europene), Italia (20% din totalul remitentelor europene), Franta (11% din totalul remitentelor europene) si Germania (10% din totalul remitentelor europene).

Detalii aici: Eurostat, 11 februarie 2010

Eurostat a publicat pe 29 ianuarie datele pentru somajul inregistrat in decembrie 2009:

UE-27: 9,6% (23 milioane someri)

Euro: 10%

SUA: 8.8% Japonia: 5,2% (nov. 2009)

Romania: 7,2% in sep. 2009 – 6 state europene au somaj mai mic

(more…)

Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.

(more…)

Andreea Paul (Vass) a vorbit despre caderea zidului Berlinului la finalul editiei News de la The Money Channel, luni, orele 19.25.

Sursa imaginii video: webtv.money.ro

Intreaga Europa sarbatoreste 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Evenimentele culturale imbraca capitalele europene in luna noiembrie cu ocazia acestui eveniment.

Ceea ce va propun mai jos este traducerea unor extracte de rezumate a sase analişti din Bulgaria, România, Polonia, Germania, Estonia despre anul 1989:

David Hayes şi openDemocracy, 2 noiembrie 2009
1989: momentul, moştenirea, viitorul

Cum arată astăzi marea revoltă din 1989, din perspectiva celor douăzeci de ani care au trecut? Planează încă multe întrebări asupra evenimentelor graţie cărora „noi, poporul” am devenit actori ai istoriei în Europa centrală şi de est, zidul Berlinului a căzut, guvernele comuniste din regiune s-au dezintegrat, iar războiul rece s-a încheiat.

(more…)

Prima jumatate a anului 2009 pare a fi fost un veac de chinuri. Chinul colectarii veniturilor la bugetul public in vremuri dificile si cu organisme de control al evaziunii fiscale ineficiente. Ar fi trebuit sa gasim urgent raspunsuri la intrebarile: cum sa cheltuim mai bine banutii mai putini pe care ii avem? cine sa ii cheltuiasca? pe ce? Primele sapte luni se incheie insa cu un deficit bugetar de -3,5%.

Politica anti-politica ar fi fost un raspuns rezonabil care ne-ar fi strans chingile deficitului bugetar in spiritul investitiilor publice si al adoptarii cat mai grabnice a monedei euro. Cam asa cum fac acum bulgarii, dupa numirea unui excelent ministru de finante: Simeon Djankov (unul din creatorii serialului Doing Business al Bancii Mondiale). El si-a propus un obiectiv laudabil: tinta pentru intrarea in ERM II sfarsitul anului 2009 si pentru adoptarea monedei unice in anii 2012-2013 (detalii aici). Cum? Printr-o disciplina bugetara severa si prin controlul inflatiei.

In realitate, noi stam pe un buget cu un deficit estimat la -7,3% din PIB in anul curent. Stam pe un buget incins de institutiile statului inca nereformate. Deznodamantul previzibil a fost amanat cat mai mult posibil. Expunerea la realitate a fost mediata de numeroase filtre politice si sindicale, pana ce FMI si Comisia Europeana ne-a trezit la rationalitatea economica.

Cel mai important filtru ramane acela al limbajului. Fie al unui limbaj je m’en fishist intr-o viata publica traita la umbra unei cocoase administrative, ca un fel de basica supradimensionata umpluta cu neputinte si convulsii, fie al unui limbaj blocat intr-o lectie de autocompatimire in psihoza sindicala.

In cadrul sedintei din 26 august, Guvernul Romaniei a decis promovarea unui nou set de masuri economice de limitare a efectelor crizei. Cele mai importante dintre acestea tin de rationalizarea cheltuielilor publice.

- Diminuarea salariului mediu brut in administratia publica cu 15,5% in iunie 2009 fata de decembrie 2008, prin eliminarea sporurilor si a altor drepturi aiuritoare, s-a dovedit insuficienta, asa cum era si de asteptat. In sedinta de guvern din 29 august 2009 s-a luat decizia unei noi reduceri, de aceeasi magnitudine, care urmeaza a fi atinsa prin diminuarea timpului de lucru cu 10 zile neplatite sau prin alte masuri cu efecte similare asupra cheltuielilor de personal.

- Salarizarea unica (detalii aici) si diminuarea efectivului de bugetari prin reducerea agentiilor publice va rezolva o parte din problemele risipei publice. Procesul este insa lung si greoi. Sindicatele nu vor reforme de fond, ci salarii mari.

- Introducerea standardelor de cost isi va arata beneficiile numai dupa incheierea procesului de descentralizare.

- In schimb, nu este inca rezolvata problema responsabilitatii cheltuirii banului public in spiritul investitiilor productive si a investitiilor in resursa umana (prin educatie, cercetare si cultura). Cam asa cum au facut irlandezii in ultimele doua decade si jumatate. In Romania, statul a reusit sa investeasca doar 4 miliarde de euro in primele sapte luni ale anului curent, din care 70% prin eforturi proprii (termenul e relativ caci am luat un imprumut extern consistent) si 30% din resurse europene. Defalcat tabloul arata astfel: 40% din investitiile publice au fost finantate din resurse interne; 19% au fost investitii ale companiilor de stat (CNADNR, METROREX, CFR etc.); 20% din investitii s-au facut cu fonduri externe nerambursabile post-aderare si din venituri din privatizare, iar alte 10% din fonduri externe nerambursabile pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD); restul de 11% au fost cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila (investitii din credite externe, inclusiv co-finantare nationala).

- Investitiile straine percep si semnaleaza riscul cresterii deficitului bugetar in tara noastra, inclusiv prin intermediul agentiei de rating Moody’s.

- Nu putem conta nici pe reluarea grabnica a cresterii economice in UE ca o conditie pentru ameliorarea exporturilor romanesti. Revenirea economica din Franta si Germania nu are inca taria ridicarii intregului bloc european.

Cele mai bune practici europene in managementul agentiilor guvernamentale. Un studiu comparativ a sapte state europene – Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Suedia si Marea Britanie -, asupra agentiilor UE si tangential asupra celor americane, identifica cele mai bune practici pentru managementul organizatiilor din afara guvernului central (ministere, directii generale. De obicei, termenul de “agentie” este folosit pentru aceste tipuri de institutii. Diversitatea lor tipologica duce la conceptul de “Gradina zoologica administrativa”.

Este vorba despre “Best practice in governance of agencies – A Comparative study in view of identifying best practice for governing agencies carrying out activities on behalf of the European Union”, publicat de catre Directoratul General de Afaceri Bugetare (EN), pe 30 ianuarie 2008, pe care o sumarizez si adaptez mai departe.

Totodata, propun solutii pentru Romania, avand ca surse de inspiratie cele mai bune practici europene in materie. Recomandarile care deriva sunt:

(more…)

In postarile precedente, nu de putine ori am invocat rolul masurilor fiscale in atenuarea efectelor crizei globale si pentru revigorarea economica mai rapida. FMI, BM, CE, cu totii au invocat gasirea acelui buchet de interventii temporare sau ad-hoc care se adreseaza direct specificului national, in marja permisa de conditiile fiecarui buget national in parte.

- Deloitte a publicat la sfarsitul saptamanii trecute o sinteza a masurilor fiscale adoptate in 50 de tari ale lumii. Detalii aici

Cele mai consistente masuri au fost adoptate in Singapore. Grecii isi orienteaza stimulentele fiscale spre turism si sectorul hotelier. Portughezii reduc impozitul pe profit in agricultura, sectorul forestier, minerit si majoritatea industriei prelucratoare. Bulgarii scutesc de impozit, pentru o perioada de cinci ani, investitiile din regiunile defavorizate. Cehii reduc contributiile sociale de sanatate pentru angajati si angajatori si flexibilizeaza piata muncii. Belgienii reduc TVA pentru constructia de locuinte noi etc.

- Comisia Europeana a realizat o sinteza a naturii stimulentelor fiscale aplicate in statele membre, in ianuarie 2009. Detalii aici

Stimulentele totale propuse in pachetele anti-criza ale UE se ridica in jurul a 0,9% din PIB (112,5 mld. Euro), in SUA la 1,8% (199,6), iar in China la 7,1% (233,1 mld. Euro) doar pentru anul 2009. In UE, unele tari au optat pentru stimulente fiscale orientate cu precadere spre consum, altele spre investitii, altele spre piata muncii, altele spre anumite sectoare economice, altele le imbina pe cele de mai sus in proportii diferite. Modelele nu sunt totusi clar perceptibile. La o extremă, ţări precum Polonia, Tarile de Jos sau Regatul Unit utilizează numai una sau două categorii de stimulente fiscale. Or, Germania, cu o economie complexa, dar si cu cel mai costisitor pachet de stimulente, a decis sa combine toate formele de mai sus.

In Romania, o decizie foarte desteapta in favoarea mediului de afaceri si a investitiilor, propune ca solutie unitara reducerea impozitului pentru acel profit care este reinvestit in progres tehnologic, intr-un cuantum de maximum 25%. Intr-o situatie ipotetica in care un antreprenor investeste 25% in progres tehnologic sau in cercetare-dezvoltare-inovare, cota unica de 16% se traduce, de fapt, intr-o cota unica de 12%. Alaturi de neimpozitarea profitului reinvestit, Guvernul a decis compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare celei în care s-a depus cererea de restituire, dar şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Nu in ultimul rand, la ultima sedinta de guvernse, s-a semnat un memorandum prin care revizuirea Codului Fiscal va urmari reducerea cu circa o treime a numarului de taxe si impozite (de la aproape 500 cate exista in prezent).

Pe partea de venituri ale celor aflati in somaj tehnic, ele vor fi considerate venituri de natura non-salariala pentru o perioada de maximum trei luni si impozitate, in consecinta, la un nivel mai scazut. Firmele care vor trimite in somaj tehnic salariati vor fi scutite de plata contributiilor sociale pentru aceeasi perioada, iar costurile cu formarea profesionala a salariatilor vor fi subventionate in proportie de 50% din bugetul de stat.