Bunastarea romanilor este sustinuta de din ce in ce mai mult de veniturile celor care muncesc in strainatate. In anul 2008, 240 milioane euro au intrat oficial in bugetele familiilor romanesti (conform Eurostat, 11 februarie 2010) - cu 14% mai mult decat in anul anterior. Dintre acestea, 140 milioane euro provin din statele membre, iar 100 milioane de euro din tarile din afara UE.
Evident ca cifrele oficiale sunt derizorii in raport cu cele reale. Este suficient sa pornesti de la scenariul ipotetic in care circa 2 milioane de romani lucrau oficial in strainatate ca sa intelegem ca cele 120 euro/lucrator trimisi acasa in anul 2008 sunt departe de cifrele reale. Survolului statistic ii scapa transferuri semnificative.
La nivel comunitar, transferurile intra-comunitare si extra-comunitare oficiale s-au ridicat la 32 miliarde euro in acelasi an 2008 (comparativ cu 19,4 miliarde euro in 2004), din care doua treimi provin din tari precum Spania (25% din totalul remitentelor europene), Italia (20% din totalul remitentelor europene), Franta (11% din totalul remitentelor europene) si Germania (10% din totalul remitentelor europene).
Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.
Intreaga Europa sarbatoreste 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Evenimentele culturale imbraca capitalele europene in luna noiembrie cu ocazia acestui eveniment.
Ceea ce va propun mai jos este traducerea unor extracte de rezumate a sase analişti din Bulgaria, România, Polonia, Germania, Estonia despre anul 1989:
David Hayes şi openDemocracy, 2 noiembrie 2009 1989: momentul, moştenirea, viitorul
Cum arată astăzi marea revoltă din 1989, din perspectiva celor douăzeci de ani care au trecut? Planează încă multe întrebări asupra evenimentelor graţie cărora „noi, poporul” am devenit actori ai istoriei în Europa centrală şi de est, zidul Berlinului a căzut, guvernele comuniste din regiune s-au dezintegrat, iar războiul rece s-a încheiat.
Prima jumatate a anului 2009 pare a fi fost un veac de chinuri. Chinul colectarii veniturilor la bugetul public in vremuri dificile si cu organisme de control al evaziunii fiscale ineficiente. Ar fi trebuit sa gasim urgent raspunsuri la intrebarile: cum sa cheltuim mai bine banutii mai putini pe care ii avem? cine sa ii cheltuiasca? pe ce? Primele sapte luni se incheie insa cu un deficit bugetar de -3,5%.
Politica anti-politica ar fi fost un raspuns rezonabil care ne-ar fi strans chingile deficitului bugetar in spiritul investitiilor publice si al adoptarii cat mai grabnice a monedei euro. Cam asa cum fac acum bulgarii, dupa numirea unui excelent ministru de finante: Simeon Djankov (unul din creatorii serialului Doing Business al Bancii Mondiale). El si-a propus un obiectiv laudabil: tinta pentru intrarea in ERM II sfarsitul anului 2009 si pentru adoptarea monedei unice in anii 2012-2013 (detalii aici). Cum? Printr-o disciplina bugetara severa si prin controlul inflatiei.
In realitate, noi stam pe un buget cu un deficit estimat la -7,3% din PIB in anul curent. Stam pe un buget incins de institutiile statului inca nereformate. Deznodamantul previzibil a fost amanat cat mai mult posibil. Expunerea la realitate a fost mediata de numeroase filtre politice si sindicale, pana ce FMI si Comisia Europeana ne-a trezit la rationalitatea economica.
Cel mai important filtru ramane acela al limbajului. Fie al unui limbaj je m’en fishist intr-o viata publica traita la umbra unei cocoase administrative, ca un fel de basica supradimensionata umpluta cu neputinte si convulsii, fie al unui limbaj blocat intr-o lectie de autocompatimire in psihoza sindicala.
In cadrul sedintei din 26 august, Guvernul Romaniei a decis promovarea unui nou set de masuri economice de limitare a efectelor crizei. Cele mai importante dintre acestea tin de rationalizarea cheltuielilor publice.
- Diminuarea salariului mediu brut in administratia publica cu 15,5% in iunie 2009 fata de decembrie 2008, prin eliminarea sporurilor si a altor drepturi aiuritoare, s-a dovedit insuficienta, asa cum era si de asteptat. In sedinta de guvern din 29 august 2009 s-a luat decizia unei noi reduceri, de aceeasi magnitudine, care urmeaza a fi atinsa prin diminuarea timpului de lucru cu 10 zile neplatite sau prin alte masuri cu efecte similare asupra cheltuielilor de personal.
- Salarizarea unica (detalii aici) si diminuarea efectivului de bugetari prin reducerea agentiilor publice va rezolva o parte din problemele risipei publice. Procesul este insa lung si greoi. Sindicatele nu vor reforme de fond, ci salarii mari.
- Introducerea standardelor de cost isi va arata beneficiile numai dupa incheierea procesului de descentralizare.
- In schimb, nu este inca rezolvata problema responsabilitatii cheltuirii banului public in spiritul investitiilor productive si a investitiilor in resursa umana (prin educatie, cercetare si cultura). Cam asa cum au facut irlandezii in ultimele doua decade si jumatate. In Romania, statul a reusit sa investeasca doar 4 miliarde de euro in primele sapte luni ale anului curent, din care 70% prin eforturi proprii (termenul e relativ caci am luat un imprumut extern consistent) si 30% din resurse europene. Defalcat tabloul arata astfel: 40% din investitiile publice au fost finantate din resurse interne; 19% au fost investitii ale companiilor de stat (CNADNR, METROREX, CFR etc.); 20% din investitii s-au facut cu fonduri externe nerambursabile post-aderare si din venituri din privatizare, iar alte 10% din fonduri externe nerambursabile pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD); restul de 11% au fost cheltuieli aferente programelor cu finantare rambursabila (investitii din credite externe, inclusiv co-finantare nationala).
- Investitiile straine percep si semnaleaza riscul cresterii deficitului bugetar in tara noastra, inclusiv prin intermediul agentiei de rating Moody’s.
- Nu putem conta nici pe reluarea grabnica a cresterii economice in UE ca o conditie pentru ameliorarea exporturilor romanesti. Revenirea economica din Franta si Germania nu are inca taria ridicarii intregului bloc european.
Cele mai bune practici europene in managementul agentiilor guvernamentale. Un studiu comparativ a sapte state europene – Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Suedia si Marea Britanie -, asupra agentiilor UE si tangential asupra celor americane, identifica cele mai bune practici pentru managementul organizatiilor din afara guvernului central (ministere, directii generale. De obicei, termenul de “agentie” este folosit pentru aceste tipuri de institutii. Diversitatea lor tipologica duce la conceptul de “Gradina zoologica administrativa”.
Este vorba despre “Best practice in governance of agencies – A Comparative study in view of identifying best practice for governing agencies carrying out activities on behalf of the European Union”, publicat de catre Directoratul General de Afaceri Bugetare (EN), pe 30 ianuarie 2008, pe care o sumarizez si adaptez mai departe.
Totodata, propun solutii pentru Romania, avand ca surse de inspiratie cele mai bune practici europene in materie. Recomandarile care deriva sunt:
In postarile precedente, nu de putine ori am invocat rolul masurilor fiscale in atenuarea efectelor crizei globale si pentru revigorarea economica mai rapida. FMI, BM, CE, cu totii au invocat gasirea acelui buchet de interventii temporare sau ad-hoc care se adreseaza direct specificului national, in marja permisa de conditiile fiecarui buget national in parte.
- Deloitte a publicat la sfarsitul saptamanii trecute o sinteza a masurilor fiscale adoptate in 50 de tari ale lumii. Detalii aici
Cele mai consistente masuri au fost adoptate in Singapore. Grecii isi orienteaza stimulentele fiscale spre turism si sectorul hotelier. Portughezii reduc impozitul pe profit in agricultura, sectorul forestier, minerit si majoritatea industriei prelucratoare. Bulgarii scutesc de impozit, pentru o perioada de cinci ani, investitiile din regiunile defavorizate. Cehii reduc contributiile sociale de sanatate pentru angajati si angajatori si flexibilizeaza piata muncii. Belgienii reduc TVA pentru constructia de locuinte noi etc.
- Comisia Europeana a realizat o sinteza a naturii stimulentelor fiscale aplicate in statele membre, in ianuarie 2009. Detalii aici
Stimulentele totale propuse in pachetele anti-criza ale UE se ridica in jurul a 0,9% din PIB (112,5 mld. Euro), in SUA la 1,8% (199,6), iar in China la 7,1% (233,1 mld. Euro) doar pentru anul 2009. In UE, unele tari au optat pentru stimulente fiscale orientate cu precadere spre consum, altele spre investitii, altele spre piata muncii, altele spre anumite sectoare economice, altele le imbina pe cele de mai sus in proportii diferite. Modelele nu sunt totusi clar perceptibile. La o extremă, ţări precum Polonia, Tarile de Jos sau Regatul Unit utilizează numai una sau două categorii de stimulente fiscale. Or, Germania, cu o economie complexa, dar si cu cel mai costisitor pachet de stimulente, a decis sa combine toate formele de mai sus.
In Romania, o decizie foarte desteapta in favoarea mediului de afaceri si a investitiilor, propune ca solutie unitara reducerea impozitului pentru acel profit care este reinvestit in progres tehnologic, intr-un cuantum de maximum 25%. Intr-o situatie ipotetica in care un antreprenor investeste 25% in progres tehnologic sau in cercetare-dezvoltare-inovare, cota unica de 16% se traduce, de fapt, intr-o cota unica de 12%. Alaturi de neimpozitarea profitului reinvestit, Guvernul a decis compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare celei în care s-a depus cererea de restituire, dar şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Nu in ultimul rand, la ultima sedinta de guvernse, s-a semnat un memorandum prin care revizuirea Codului Fiscal va urmari reducerea cu circa o treime a numarului de taxe si impozite (de la aproape 500 cate exista in prezent).
Pe partea de venituri ale celor aflati in somaj tehnic, ele vor fi considerate venituri de natura non-salariala pentru o perioada de maximum trei luni si impozitate, in consecinta, la un nivel mai scazut. Firmele care vor trimite in somaj tehnic salariati vor fi scutite de plata contributiilor sociale pentru aceeasi perioada, iar costurile cu formarea profesionala a salariatilor vor fi subventionate in proportie de 50% din bugetul de stat.
Copernicus este o societate studenteasca autorizata care ofera in fiecare semestru in jur de 10 burse studentilor din Europa Centrala si de Est (inclusiv statele din fosta Uniune Sovietica), aflati in ultimul an de studiu si care studiaza in domeniul stiintelor juridice, economice si sociale. Studentii din cadrul programului Copernicus vor urma cursuri la universitati din Hamburg, Munchen si Berlin timp de 1 semestru, pe perioada verii sau a iernii. La sfarsitul cursurilor, bursierii vor efectua un stagiu de pregatire la o companie germana sau intr-o institutie publica timp de 2 luni. Bursa include costurile de cazare si o suma lunara pentru cheltuielile de masa si acopera, de asemenea, asigurarea medicala si cheltuielile de transport.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
