Nu doresc sa cert acum defel ratacirile inerente ale guvernantei economice din ultimii ani. Am facut-o cu totii mult prea des. Au fost aprig dezbatute, uneori cu rafinament, alteori cu o injusta stigmatizare. Astazi e luni si vreau sa fiu pozitiva. Poate si pentru ca fetita mea a implinit o saptamana. Va propun sa ne conectam la cel mai important ingredient al framantarilor actuale: increderea. Increderea ca lucrurile evolueaza in bine, chiar daca nu cu viteza pe care ne-am dori-o cu totii.

Monitorizarea lunara a absorbtiei fondurilor europene si stadiul de implementare a masurilor de stimulare a economiei ofera doar o palida imagine a realitatii economice romanesti. Totusi, ele se impun.

Mai intai pentru un adevar nezugravit in roz. In al doilea rand, pentru ca discursul public in materie capata dimensiuni grotesti, adeseori nejustificate. Disperarea neputincioasa a celor care si-au facut un murdar obicei din infierarea sistematica a cetatenilor impotriva guvernului actual – desi perplexitatea nu a fost niciodata solutia ideala – este contrabalansata de cateva evolutii net pozitive.

Asadar, ma rezum aici la doua decizii salutare care au vizat:

1. Prezentarea unui raport lunar sub forma unei Carte Albe a absorbţiei fondurilor europene. Asadar, fiecare autoritate de implementare prezinta lunar un raport transparent privind absorbţia fondurilor structurale, care cuprinde în principal evaluări punctuale pe programe şi proiecte, precum şi principalele probleme identificate şi modalităţi de ajustare. Astfel sunt vizibile vitezele diferite in progresul absorbtiei fondurilor europene si sunt preluate semnalele consultantilor privati activi pe piata.

a. Platile efective catre beneficiari - care au atins 903 milioane euro in prezent – au crescut in prima jumatate a anului 2010 cu 52% fata de sfarsitul anului 2009 si de cinci ori fata de sfarsitul anului 2008. Dintre acestea, cele mai mari plati s-au facut pana acum prin Programul Operational Regional.
b. Dinamici similare cunoaste si valoarea proiectelor aprobate, care acopera 3,3 miliarde euro la mijlocul anului 2010: 53%, respectiv de 4,5 ori la aceleasi perioade de raportare ca mai sus.
c. Proiectele depuse se ridica la un cuantum de 10,31 miliarde euro la 30 iunie 2010, adica cu 35% mai mult decat la sfarsitul anului 2009 si de 3,2 ori mai mult decat la sfarsitul anului 2008.

Vezi sinteza aici: Bilant fonduri europene – iulie 2010

2. Stadiul de implementare a pachetului de masuri pentru stimularea economiei:

a. Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maxim 200 mii euro (ajutoare de minimis).
b. Amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico – financiară.
c. Încurajarea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit.
Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe sociale.
d. Achitarea datoriilor administraţiei centrale către agenţii economici: facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate.
e. Reducerea/eliminare/comasare a unui număr de 215 taxe şi tarife cu caracter nefiscal.
f. Menţinerea cotei unice de impozitare la 16%.
g. Tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic (maxim trei luni), după cum urmează: din punct de vedere al angajatului – ca venituri de natură non – salarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale.
h. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata Contribuţiei de Asigurări Sociale.
Programul „Prima casă”.
i. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare a IMM.
j. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească.
k Sprijinirea asociaţilor de proprietari prin garanţii de stat pentru contractarea creditelor în vederea reabilitării termice a locuinţelor.

La acestea se adauga urmatoarele intentii:
l. Eliminarea impozitului minim in toamna anului 2010.
m. Sprijinirea tinerilor întreprinzători prin facilitati care vor fi aprobate pana la sfarsitul acestui an.
n. Simplificarea mecanismelor birocratice – vizand unificarea declaraţiilor începând cu 1 ianuarie 2011.
o. Salarizarea unitară – demarata in 2009 si finalizata pana la sfarsitul anului 2010.
p. Eliminarea pensiilor care nu au la bază principiul contributivităţii – se reevaluează un număr de aproximativ 200.000 de pensii speciale, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziei Curţii Constituţionale; de asemenea, se reevaluează pensiile acordate abuziv pe motiv de boală.
r. Adoptarea celor patru coduri, din domeniul justiţiei.
s. Procesul de descentralizare în domeniul sănătăţii, educaţiei şi administraţiei publice locale.
t. Implementarea Legii Parteneriatului Public – Privat adoptata de curand in Parlament.

Vezi detalii cu privire la impactul financiar, termen sau numar de beneficiari aici: Masuri de stimulare economica – iulie 2010

Propunerea unei masuri in favoarea IMM-urilor tine de emiterea unui card de lichiditati, sub forma unei finantari tampon garantate de stat, cu care interprizatorul poate sa-si plateasca furnizorii, partenerii, sa-si asigure un flux de numerar echilibrat, dupa modelul unguresc al Schemei de Card Szecsenyi pe care il dezvolt mai jos.

Numele vine de la Istvan Szechenyi (1791-1860) care a fost Ministru al Transporturilor si Ocuparii Fortei de Munca in primul guvern ungar din 1848. Si-a devotat intreaga viata notiunii de progres si a cerut imbunatatirea situatiei creditarii in Ungaria pentru cresterea productiei.

I. Argument: De ce IMM-uri?
 IMM-urile angajeaza cea mai mare parte a fortei de munca din economie.
 IMM-urile nu pleaca in China daca nu le convine climatul economic.
 IMM-urile isi platesc darile la buget.
 IMM-urile nu isi tin conturile offshore si nici nu isi repatriaza profiturile.

Problemele IMM-urilor sunt urmatoarele:
 Lipsa de lichiditati, generata de imposibilitatea accesarii de credite.
 Intarzierea platilor de la buget (TVA, contracte).
 Slaba capacitate de a accesa fonduri europene in termeni de concurenta corecta.
 Fraude in afaceri care sunt tratate cu mult prea multa indulgenta de catre autoritatile romane sau chiar deloc.
 Coruptia, birocratia excesiva si lipsa platilor informatizate.

La ce duce lipsa de lichiditati?
 La imposibilitatea de a sustine un contract in derulare.
 La neplata furnizorilor si a partenerilor.
 La evaziune fiscala.
 La apelarea la surse neconventionale de finantare cum ar fi camatarii, dezvoltand astfel retelele de criminalitate economica organizata.
 Incapacitatea de plata, inchidererea IMM-urilor, duce la cresterea ratei somajului si la pierderea veniturilor incasate la buget.

II. Modelul unguresc: Schema de Card Szecsenyi

Acest program a fost implementat inca din 2002, apoi premiat in 2007 de catre UE ca fiind unul din cele mai de succes initiative pentru reducerea coruptiei si pentru relansarea creditarii – preluat ulterior de multe alte tari.

1. Cine se ocupa de implementare?

 Programul este gestionat in comun de Asociatia Nationala a Intreprinzatorilor si Angajatorilor si de Camera de Comert si Industrie a Ungariei. Acestea au format o companie mixta KA-VOSZ Financial Services Trading Close Co. si au decis sa creeze un sistem pentru acordarea de credite cu dobanzi mici membrilor sai si partenerilor acestora la institutiile de creditare din Ungaria.
 KA-VOSZ se ocupa de coordonarea programului, intermedierea intre clienti (IMM-uri) si bancile participante la program, respectiv de gestionarea documentelor clientilor.
 Ministerul Economiei si Transporturilor sprijina semnificativ cele doua institutii.
 Din 2007 pana in prezent, 5 banci comerciale erau implicate in program – ele reprezentau 75% din sectorul bancar in Ungaria. (ex: OtpBank, ErsteBank, MKB Bank, Volksbank Hungary)
 Statul garanteaza creditele acordate de banci prin intermediul CreditGuarantee Co.

2. In ce consta programul Schemei de Card Szecsenyi?

 Este o facilitate de credit acordata in termeni preferentiali de catre stat.
 Creditul este reinnoibil si se adreseaza IMM-urilor care functioneaza de minim 1 an.
 IMM-urile pot primi creditul printr-o procedura simplificata electronica. Dosarul de aplicare contine mult mai putine documente decat cel cerut de alte banci. In 2004, numarul documentelor a fost redus de la 20 pagini la 7 pagini.
 Fiecare client IMM primeste consultanta personala inainte de prezentarea aplicatiei.
 Oficiile de inregistrare au acces online la documentele de inregistrare ale firmei.
 Nu se cer garantii, in consecinta se scuteste timpul si costurile necesare pentru prezentarea de eventuale ipoteci, evaluarea acestora, etc.
 Nu se cere intocmirea unui plan de afaceri pentru accesul la credit.
 Creditul poate fi utilizat in mod liber de catre intreprinzatori in activitatea lor curenta, dar nu poate fi utilizat pentru activitati referitoare la export sau la crearea unei retele de distributie.

3. Cum functioneaza creditul Szecsenyi?

a. Procedura de aplicare
 Documentele necesare sunt inaintate oficiilor de inregistrare ale Asociatiei Nationale a Intreprinzatorilor si Angajatorilor si ale Camerelor locale de Comert si Industrie, precum si oficiilor KA-VOSZ Co.
 Datele sunt inregistrate pe loc in reteaua informatica a KA-VOSZ Co. si sunt transferate electronic bancii alese de catre client.
 Banca transmite electronic cererea de garantare a creditului catre CreditGuarantee Co.
 CreditGuarantee are o zi lucratoare la dispozitie pentru aprobarea cererii de garantare a creditului.
 Durata si limita creditului ale actualului contract pot fi modificate la reinnoirea contractului de creditare.

b. Limita de creditare
 Creditul variaza intre 2.000 Eur si 100.000 Euro in functie de alegerea aplicantului, pre-evaluarea facuta de KA-VOSZ Co., precum si de evaluarea bancii alese.
 Creditul este reinnoibil.

c. Durata creditului
 Cardul este valabil 1 an, dar clientul poate cere extinderea duratei de creditare. In acest caz, formularul de aplicare si anexele trebuie prezentate la Oficiul de Inregistrare cu cel putin 30 zile inainte de data expirarii cardului.
 Daca evaluarea creditului anterior este pozitiva, atunci banca incheie un nou contract cu intreprinderea. Limita de creditare poate fi modificata la extinderea creditarii sau in perioada noului credit.

d. Sprijinul statului
 Guvernul subventioneaza pana la 50% din taxa de garantare perceputa de CreditGuarantee Co.
 De asemenea, a subventionat rata de dobanda corespunzatoare cardurilor emise intr-o anumita perioada de timp.
 Sumele provin din cheltuielile bugetate pentru IMM-uri de catre Ministerul Economiei si Transporturilor.

e. Plata creditului
 Trimestrial.
 Rambursare la data expirarii:
o Daca se reinnoieste creditul, atunci datoria, dobanda si costurile auxiliare creditului trebuie platite bancii respective, la data expirarii, de catre intreprindere.
o Daca intreprinderea aplica pentru extinderea creditului, dar nu ii este aprobata cererea sau daca noul contract de creditare nu intra in vigoare cel tarziu la data expirarii celuilalt, atunci intreprinderea este obligata sa plateasca toata datoria la momentul expirarii.
 Pentru a monitoriza tranzactiile realizate prin intermediul cardului Szechenyi, banca deschide un cont al intreprinderii care a solicitat creditul. Banca nu este autorizata sa emita un alt card bancar, altul decat Szechenyi Card, pentru acelasi cont bancar.

f. Taxe si costuri
• Taxele care se platesc in momentul depunerii aplicatiei:
o Se plateste o taxa de inregistrare daca intreprinderea nu este membra a Asociatiei Nationale a Intreprinzatorilor si Angajatorilor sau a unei Camere locale de Comert si Industrie.
o Membrii altor organizatii partenere KA-VOSZ Co. platesc o taxa redusa de inregistrare.
• Costuri provenind din deschiderea contului si emiterea creditului:
o Intreprinderea plateste bancii emitente o taxa anuala pentru card, suma fiind stabilita in functie de creditul acordat.
o CreditGuarantee Co. percepe o taxa de garantare de 1.5% calculata la 80% din suma contractata. Intreprinderea plateste doar jumatate din aceasta taxa, restul fiind platit de stat.
• Taxe de creditare (dobanzi si taxe de administrare a creditului):
o Aceasta este egala cu rata de dobanda BUBOR (Budapest Interbank Offered Rate) la 3 luni+5%+1%, din care IMM-ul plateste ceea ce depaseste subventia statului.
o Subventia statului este regresiva.
o Taxele de creditare se platesc la sfarsitul fiecarui trimestru.

g. Garantii:• Garantie privata individuala
o In cazul persoanelor fizice autorizate este nevoie de garantia unei persoane adulte cu cetatenie ungara sau a unei persoane adulte din UE care sa aiba cel putin 3 ani de resedinta permanenta in Ungaria.
o In cazul companiilor, se accepta garantia unui cetatean maghiar sau a unui cetatean din UE avand cel putin 3 ani de resedinta permanenta in Ungaria care sa fie proprietar direct sau indirect (>50% din actiuni detinute in comun) al companiei.
• Garantie din partea CreditGuarantee Co. – garanteaza rambursarea a 73% din creditul total si dobanda totala.

h. Documentul de instiintare:
• Daca intreprinderea are o datorie restanta de peste 200 Euro pentru mai mult de 30 zile in timpul rambursarii trimestriale, banca este indreptatita sa informeze KA-VOSZ Co.
• Acestea pot divulga numele companiei, adresa, domeniul de activitate si datoria in presa, in ziarele locale, pagina de internet a asociatiilor de mai sus. Intreprinderea in cauza poate fi exclusa din asociatie.

4. Care sunt avantajele programului?
a. Simplitatea – aplicatiile pot fi depuse la numeroase puncte si birouri locale ale Camerei de Comert si ale Asociatiei Nationale a Intreprinzatorilor si Angajatorilor.
b. Nu se cer garantii materiale – raspunderea proprietarului ca debitor principal este un simbol al increderii.
c. Nu este costisitor datorita subventionarii costurilor creditului oferita de stat.
d. Se elimina procedurile birocratice – certificatele si documentele de inregistrare sunt obtinute pe loc, datorita procedurilor automate existente intre asociatiile participante.
e. Este rapid – ca si rezultat al administrarii online, cardul Szechenyi poate fi primit la interval de o saptamana de la depunerea aplicatiei.
f. Incurajeaza cooperarea intre asociatii cu profiluri diferite pentru promovarea dezvoltarii IMM-urilor.

5. Care sunt inovatiile aduse de Szecsenyi Card Scheme?
 IMM-urile cu cel putin 1 an experienta pot aplica pentru credit.
 Conceptul vine direct de la “consumatori” (IMM-urile) si a fost comunicat statului prin intermediul asociatiilor care sustin antreprenoriatul in afaceri.
 IMM-urile au acces la finantare fara sa depuna garantii materiale. CreditGuarantee Co. garanteaza aceste credite, iar depunerea documentelor necesare se face in mod electronic.
 Managementul si evaluarea solicitarilor pentru acest credit se fac prin intermediul sistemelor informatice automate si interconectate.
 Noul credit nu este oferit intreprinzatorilor prin intermediul filialelor bancilor, ci prin intermediul unui noul canal de distributie, si anume federatiile antreprenoriale de afaceri
 Din 2007, Asociatia Nationala a Intreprinzatorilor si Angajatorilor si Camera de Comert si Industrie ofera oportunitatea de depunere a aplicatiilor pe Internet.

6. Care au fost rezultatele programului?
 Imbunatatirea accesului la finantare, a potentialului inovator, crearea de locuri de munca si cresterea intreprinderilor aflate la inceput de drum (in concordanta cu Carta Europeana a IMM-urilor).
 In 2007, la 5 ani de la infiintare, 10% din totalul IMM-urilor utilizau aceasta facilitate de credit – 110.000 aplicatii depuse si 81.000 carduri emise. Numarul de aplicatii depasea 2.000 pe luna.
 Intre 2005 si 2006, IMM-urile care si-au reinnoit creditul au creat cca 18.000 de locuri de munca noi (+25%).
 S-au inregistrat cresteri ale vanzarilor cu 13%.

III. Exemple de conditii de creditare Szechenyi oferite de MKB Bank la 1 martie 2010

1. Taxe anuale pentru cardul valabil 1 an de zile:
Linia de credit (EUR): Taxa anuala (EUR)
 2 000: 60
 4 000-8 000: 120
 12 000-16 000: 200
 20 000-24 000: 280
 28 000-40 000: 360
 44 000-60 000: 480
 64 000-80 000: 560
 84 000-100 000: 640

2. Dobanzi, taxe si costuri colaterale de creditare

 In cazul cardurilor emise dupa 1 ianuarie 2010, rata de dobanda anuala in timpul perioadei de subventionare din partea statului este: rata de dobanda BUBOR la o luna +3%.
 In cazul cardurilor emise pana la 31 decembrie 2009, rata de dobanda anuala in timpul perioadei de subventionare din partea statului este: rata de dobanda BUBOR la o luna +2%.
 Rata de dobanda nesubventionata: rata de dobanda BUBOR la o luna +4%.
 Costuri anuale de administrare: 0.8%.
 Taxe anuale de platit catre CreditGuarantee Co. in perioada de acordare a subventiei din partea statului: 0.95% din suma totala garantata.
 Taxe anuale de platit catre CreditGuarantee Co. in lipsa subventiei statului: 1.7% din suma totala garantata.
 Rata de dobanda in caz de neindeplinire a obligatiilor: rata de dobanda actuala +6%.
 Plata a 3% din reducerea expunerii din credit ca taxa pentru inchiderea contractului.
 Taxa suplimentara (aplicabila numai contractelor de creditare incheiate dupa 7 august 2009) in cazul nerespectarii rulajului convenit, de 1% anual, calculat la diferenta dintre rulajul convenit si rulajul realizat.

Tarziu mi-a fost semnalata preluarea de catre Mediafax a unei interventii de la Forumul IMM-urilor, joi, 27 mai, aici, intr-un mod eronat si complet ilogic.

Ma simt obligata sa o corectez, cu atat mai mult cu cat erau sute de persoane prezente in sala care pot confirma sau infirma autenticitatea spuselor mele.

Asadar, reprezentanta Mediafax scrie in felul urmator:

“Vass: Fara femei si IMM-uri Romania nu se poate relansa economic”
Partial adevarat. Am spus ca fara femei si IMM-uri Romania va intarzia relansarea economica. Ma cheama oficial Paul. Nimic grav!

“Andreea Paul Vass, consilier personal al premierului Emil Boc, a declarat joi ca fara femei si IMM-uri nu exista competenta in mediul de afaceri, iar Romania nu se poate relansa economic.”

Aberanta preluarea. Eu am spus ca in Romania relansarea economica va intarzia daca nu valorificam rapid potentialul urias de competente ale femeilor si ale IMM-urilor. Guvernul trebuie sa se plaseze de partea IMM-urilor ca principala forta de crearea de locuri de munca, de valoare adaugata si de competitivitate.

“Am vorbit succint cu secretarul de stat Irinel Cristu (din Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri – n.r.) sa cautam solutii de incurajare a implicarii femeilor din mediul rural in activitatea antreprenoriala”, a spus Vass, prezenta la un forum pe tema IMM-urilor.

Adevarat. Doar ca am spus ca am vorbit cu Bogdan Chiritoiu (Presedintele Consiliului Concurentei) si cu doamna Irinel Cristu (secretar de stat la Ministerul Economiei) in aceeasi propozitie. Nimic grav! Completez acum taria credintei mele ca femeile din mediul rural reprezinta categoria sociala cea mai vulnerabila si fara acces la venituri si surse de finantare care sa le permita cultivarea spiritului minimal antreprenorial si sansa la bunastare. Pragmatismul si harnicia romancelor este un capital antreprenorial complet nevalorificat in mediul rural. Modelele de microfinantare cu dobanda zero si asistenta tehnica din portofoliul de proiecte internationale de profil ne pot servi drept model.

“Ma bucur ca vad multe femei in sala si, de asemenea, in prezidiu, asta arata ca exista competenta in mediul de afaceri, mai multa decat in politica. Fara femei si IMM-uri nu exista competenta, fara femei si IMM-uri Romania nu se poate relansa economic”, a completat consilierul premierului.

Fals. Am spus ca ma bucur sa vad atat de multe femei in sala, spre deosebire de prezidiu (populat cu doar doua femei intr-un sir lung, foarte lung, de politicieni de genul masculin), semn ca femeile au competente valorificate mult mai bine in mediul concurential liber antreprenorial decat in mediul politic, unde criteriul meritocratiei este prea des sacrificat. Completez acum ca cifrele reclama aceasta realitate: 35% dintre antreprenorii romani sunt femei, in timp ce in randul parlamentarilor ele reprezinta doar 9,5% si 3,5% dintre primari. Avem doar o ministra, in timp ce multe guverne ale statelor dezvoltate impun macar o treime femei, asemeni Presedintelui Barrosso la constituirea noii Comisii Europene.

Miercuri seara, 31 martie 2010, am atins apogeul neperformantei in comunicare in cadrul emisiunii Gabrielei Firea, Stirea zilei.

Inconjurata de catre:

- doamna Grapini care tipa la propriu la mine, desi putea sa-si impuna ideile invocate (ex. problema platii concediului medical al angajatilor) fiind la guvernare in anul 2009 alaturi de PSD si avand parghiile decizionale in mainile ministrului Muncii (dl. Sarbu) si al IMM-urilor (dl. Nita) din propria ograda politica; a  uitat ca era responsabilitatea dansilor si tipa la un consilier al Prim-ministrului care nu are drept de decizie, ci obligatia de consiliere corecta in domeniul economic; se lamenta public acuzand actualul Guvern ca nu s-a facut “nimic” pana acum, dar nici cu principiul reprezentarii vocii patronatelor din functia de vicepresedinte al Partidului Conservator nu pot sa fiu de acord (cu atat mai mult cu cat cele 28 de masuri anti-criza orientate exclusiv spre mediul de afaceri au fost negociate cu AOAR – Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania;

si

(more…)

Care sunt prioritatile de dezvoltare ale Romaniei in 2010?

Am ordonat mai jos raspunsul care se desprinde din alocarile bugetare pentru anul 2010, respectiv cum se misca nominal (in lei) aceste cheltuieli fata de anul 2009 (nu este o enumerare exhaustiva) – in conditiile unui buget de austeritate care isi propune sa reduca deficitul de la -7,1% din PIB in 2009, la 5,9% din PIB in 2010 pentru a ajunge la -3% in 2012:

(more…)

Un eveniment energic ideatic, menit sa dinamizeze optimismul potentialilor beneficiari de fonduri structurale a avut loc ieri, 30 octombrie, 2008. A fost organizat de catre Finmedia, in parteneriat cu CEC Bank, Consortiul EUGA si BRD.
Participantii eterogeni, vreo 80 de persoane la numar, nu aveau o atitudine atat de pozitiva precum cea a functionarilor publici: firme de consultanta, IMM-uri, reprezentanti sindicali, reprezentanti ai ministerelor, cercetatori de la Academia Romana, profesori universitari, studenti de la ASE, consilieri de la Primaria Bucuresti, jurnalisti de specialitate.

L-am moderat cu entuziasm latin, dar cu punctualitate scandinava. Grea optiune, mai ales in ceea ce priveste ultima parte, dar am reusit performanta asta cu totii impreuna.

Discutiile au fost aprinse, uneori inclestate, dar incarcate cu mesaje de forta ale invitatilor pe care i-am avut alaturi: R. Cotovelea (ACIS), S.M. Chiser (MDLPL), M. Vieru (CEC), C. Bostina (AOAR), M. Spranceana (MIMMCTPL), C. Marinescu (CNIPMM), E. Moraru (EUGA), D. Pislaru (GEA), V. Grigore (KPMG), Romeo Ilie (Academia Romana).

Va prezint in continuare cateva dintre concluziile punctuale:
Nu suntem in criza in ceea ce priveste gestiunea fondurilor europene, ba chiar performam in domeniul mediului, in schimb nu am reusit sa accesam nici un euro pentru agricultura, iar la capitolul transporturi exista axe fara nici macar o aplicatie;
Romania este primul stat membru caruia i s-a aprobat un proiect major de catre CE, in cadrul financiar 2007 – 2013 – este vorba despre un proiect de mediu; in acceptiunea comunitara proiect major inseamna minimum 50 mil. euro pentru transporturi, 25 mil. euro pentru mediu si 20 mil. euro in rest;
Data exemplu pozitiv la Bruxelles, Romania este in acelasi timp aspru criticata de Transparency International pentru lipsa de transparenta in elaborarea, derularea si evaluarea programelor operationale;
Din totalul alocarilor pentru perioada 2007 – 2013 (de 19,7 mld. euro pentru fonduri structurale Romaniei, de 13,3 mld. euro pentru agricultura si dezvoltare rurala, la care se mai adauga 5,5 mld. euro cofinantare nationala) observam ca 80% sunt destinate de fapt autoritatilor publice si doar circa 20% beneficiarilor privati;
Intr-un sondaj efectuat asupra IMM-urilor din Romania remarcam ca doar 0,5% au depus un poriect pentru finantare europeana nerambursabila, peste 3% sunt in faza de elaborare a unui proiect, cam 7% au contactat un consultant, 30% s-au informat cu privire la aceste programe iar restul de aproape 60% nu au intentia sa acceseze fonduri nerambursabile;
Fondurile structurale sunt totusi orientate spre acei beneficiari care in conditii normale de piata gasesc imposibila derularea proiectului supus aprobarii; asadar, intreprinderilor competitive le este recomandata evitarea procedurilor birocratice si consumatoare de timp pentru accesarea fondurilor europene; mirajul statului maximal trebuie evitat;
Apelurile initiate pana acum acopera 90% dintre axele prioritare aprobate pentru primii doi ani de la aderare;
Proiecte depuse: 4452 de proiecte, in valoare totală de aprox. 7.637 mld. euro;
Proiecte aprobate pana acum: 277 de proiecte, in valoare de aprox. 1.987 mld. euro;
Consortiul EUGA, format din Banca Transilvania, Microsoft si Romtelecom, au construit un site pentru a sprijini IMM-urile in demersurile lor de accesare a fondurilor europene;
Apelarea potentialilor beneficiari la un consultant de calitate poate sa faca diferenta dintre un aplicant castigator sau perdant;
Cele mai frecvente greseli care se fac la depunerea proiectelor tin de absenta din dosare a unor documente solicitate sau necompletarea unor câmpuri; nerespectarea unor criterii de eligibilitate pentru solicitant sau proiect; prezentarea neclara si/sau incorecta a activitatilor si planului de implementare a proiectului; intocmirea gresita a bugetului; necunoasterea sau interpretarea gresita a unor elemente importante precum achizitiile publice, ajutorul de stat, informarea şi publicitatea;
La aceste greseli se adauga acum riscuri specifice la nivelul beneficiarului, generate de efectele crizei financiare, aparand costuri efective care pot dezechilibra semnificativ proiectia initiala de buget: deprecierea leului, riscul de inflatie, dificultati in asigurarea cofinantarii in conditiile unor dobanzi mai mari, reducerii lichiditatilor existente pe piata si limitarea creditarii, in definitiv riscul de crestere a costurilor de rambursare a creditelor;
O incetinire a cresterii PIB in statele europene din cauza crizei financiare nu va implica si o scadere a contributiilor din VNB platite la bugetul UE; cu alte cuvinte, dimensiunea bugetului, stabilit in cadrul comunitar pentru sapte ani, determina finantarea si nu invers – de aceea discutam despre cote-apel cand vine vorba despre ponderea din VNB care trebuie varsat de fiecare stat membru bugetului comunitar, dar de cote uniforme cand vorbim despre contributiile din TVA; asadar, daca nu este modificat cadrul financiar, bugetul UE va fi executat asa cum este prevazut pana in 2013, fara nici o reducere;

S-a introdus pentru prima data in proiectul de buget general consolidat pentru anul 2009 un capitol nou care include sumelor primite de la UE in contul platilor efectuate din bugetul propriu al ministerelor beneficiare de fonduri europene nerambursabile postaderare pentru implementarea proiectelor europene în domeniul Politicii de coeziune, a Politicilor Agricole Comune şi de Pescuit – 16.789,2 mil. lei, adica 2,9% din PIB, respectiv 7,5% din veniturile bugetare totale estimate pentru anul 2009;
Pe partea de cheltuieli bugetare, in acelasi proiect de buget pentru anul 2009 s-a introdus o categorie nouă specială de transferuri destinate finanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare – 21.743,6 mil. lei, adica 3,8 % din PIB, respectiv 9,2 % din totalul cheltuielilor bugetare estimate pentru anul 2009;
In vederea lansarii mai rapide a programelor operationale din cadrul obiectivului “Convergenta”, CE a acordat avansuri (pre-finantare) fiecarui stat membru; Romaniei i-au fost deja virate aproape 1060 mil. euro pentru anii 2007 si 2008 cumulat, urmand o alta transa de 515 mil. euro in 2009;
Este prematur sa concluzionam ca gradul de absorbtie a fondurilor postaderare este foarte mic, deoarece la multe institutii publice – organisme intermediare – proiectele se afla in plin proces de evaluare; ca sa fim si mai expliciti, cu exceptia avansului si a unor plati intermediare, cheltuiala se efectueaza prin autofinantare sau cu ajutorul unui credit, se deruleaza/implementeaza proiectul si abia apoi se efectueaza decontarea fondurilor europene pe baza documentelor justificative.