Recent, viceguvernatorul Bancii Centrale a Cehiei a iesit public cu o declaratie extrem de critica la adresa FMI. Inaltul oficial ceh a spus ca FMI mai degraba a adancit crizele din Estul Europei decat sa rezolve problemele.

“Inaintea crizei, FMI nu avea practic niciun client. Odata cu aceasta criza si cu noua conducere in frunte cu Dominique Strauss-Kahn, Fondul si-a gasit de lucru si a obtinut mai multi bani”, a declarat oficialul ceh. Mojmir Hampl a mai spus ca FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerile bancilor vest-europene in Europa emergenta, insa ignora faptul ca imprumuturile acestor subsidiare erau acoperite in mare parte de depozitele locale.

Dan Popa, Hotnews, ma intreaba: Cum apreciati declaratiile sale? Sunt corecte? A exagerat?

Raspunsul meu:

Viceguvernatorul ceh a exagerat, cu siguranta.

In primul rand, FMI, alaturi de Comisia Europeana si de Banca Mondiala, a organizat intalniri ale principalelor banci creditoare ale tarilor din Est, in cel putin doua randuri, in care li s-a solicitat sa nu-si reduca expunerile in tarile din Est. In termeni generali, bancile si-au respectat angajamentul. Nu le-am perceput nicidecum in sensul acuzelor formulate la adresa FMI. In cazul Romaniei, au aparut astfel de discutii la Viena, cu privire la expunerea bancilor austriece, si ele au fost justificate, fara a fi exagerate.

In al doilea rand, FMI nu a intervenit nici in SUA, nici in Germania, nici in Marea Britanie, care au avut cele mai mari pierderi inregistrate din comertul cu active financiare toxice. FMI a intervenit in tarile care, in timpul inundatiei de bani venite din afara, s-au indatorat peste masura si au avut nevoie de un suport suplimentar pentru asigurarea echilibrului extern. Romania este un foarte bun exemplu in acest sens, cu o datorie externa pe termen scurt de aproape 20 miliarde euro creata de sectorul privat, la sfarsitul anului 2008 – situata la un nivel superior rezervelor internationale ale Romaniei, mai putin rezervele obligatorii ale bancilor comerciale plasate la BNR. Chiar daca rezervele ar fi fost mai mari, nu poti accepta sa le pierzi pentru a sustine un deficit extern stuctural. Este complet nesanatos economic.

In al treilea rand, fara FMI si Comisia Europeana, Romania ar fi pus in pericol tot sectorul privat si populatia care s-a imprumutat in euro. O depreciere brutala si masiva ar fi fost fatala pentru multi romani. Continutul principal al angajamentelor asociate imprumutului de la FMI este, de altfel, cel prezentat inca din campania electorala in Programul de Guvernare al PDL. Aportul major al FMI sta in cel putin trei efecte directe de care a beneficiat Romania in ultimii doi ani, greu neglijabile cand vine vorba despre calitatea politicilor publice dezvoltate de istitutiile noastre:
- dimensionarea mai corecta a indicatorilor macroeconomici si o performanta mai buna in monitorizarea lor;
- credibilitate mai mare a programului asumat de catre Guvernul Boc pe o piata internationala tulbure;
- mobilizarea altor actori internationali care au venit cu un raspuns rapid la necesitatile noastre de finantare in conditii favorabile.
Se stie ca nimeni nu finanteaza ieftin o tara cu dezechilibre macroeconomice semnificative, asa cum era Romania, in plina criza economica globala.

In al patrulea rand, G-20 nu a performat in reasezarea regulilor de functionare si supraveghere financiara internationala si, din pacate, au existat unele declaratii nepotrivite ale reprezentantilor FMI. M-au deranjant in special cele ale directorului general Dominique Strauss-Kahn care invoca “cu bucurie” odata cu declansarea crizei financiare si economice globale nevoia unui FMI “back to business”. Cred ca mai degraba asa se justifica enervarea viceguvernatorului ceh.

De pilda:
“By dramatically increasing our resources, the world community has placed its trust in the IMF and we intend to live up to that trust. It cannot simply be “business as usual”. The IMF needs to adapt. Its lending must become more flexible and better tailored to country circumstances. And we are adapting—we have introduced a package of reforms that transforms the way we do business, drawing lessons from the present crisis and also from past experience.”
Dominique Strauss-Kahn, 16 aprilie, 2009, aici

O alta declaratie nepotrivita a fost lansata chiar la Bucuresti, cand a trasat prematur perspectiva unui nou imprumut al Romaniei la FMI, inainte de a incheia prezentul acord care ne permite sa epuizam cel putin trei cai strategice de diminuare a cheltuielilor publice si de crestere a veniturilor: absorbtia fondurilor europene; corectarea fisurilor din Codul Fiscal care deschide un evantai de exceptii ilogice si permit tranzactii mari fara a fi urmarite fiscal; respectiv, risipa banului public prin achizitii publice pervertite si diminuarea semnificativa a evaziunii fiscale.

In rest insa, Strauss-Kahn puncteaza corect rolul calitatii politicilor publice anti-criza, a institutiilor publice puternice pro-reforma si a echilibrelor macroeconomice.

Opiniile lui Bogdan Glavan, Mugur Isarescu si alti reprezentanti ai bancilor comerciale la aceeasi intrebare gasiti aici, respectiv reactia FMI aici.

In 2009 au intrat in Romania 8,3 miliarde euro de la FMI si Comisia Europeana, astfel:

- 1,5 miliarde de la CE - au intrat cu totii in vistieria statului;

- 6,8 miliarde de la FMI - din care 0,9 miliarde euro au mers spre Guvern si 5,9 miliarde euro spre BNR.

Asadar, cea mai mare parte a a imprumuturilor externe contractate in 2009 au intrat in vistieria BNR, 5,9 mld. euro, pentru diminuarea rezervelor minime obligatorii si a costurilor creditarii, pentru echilibrarea cursului de schimb.

(more…)

FMI a acceptat sa ne imprumute cu suma de 12,9 miliarde de euro la inceputul acestui an cu cateva conditii clare de performanta publica si de reforme structurale. Adica sa aprobam legi noi pentru salarizarea unitara, pentru pensii, pentru responsabilitatea fiscala sau pentru domeniul bancar. Sa restructuram agentiile publice, administratia fiscala si companiile de stat. Sa fim mai ponderati cu cheltuielile si sa respectam plafoane precise pentru deficitul bugetar, pentru inflatie, pentru garantii guvernamentale, pentru datoriile interne si externe (vezi caseta 1 de la final). Pe scurt, sa ungem masinaria guvernamentala pentru a functiona mai bine si cu costuri mai mici. Pentru a stopa risipa si acumularea datoriilor ajunse la cote greu acceptabile in anul 2008, imposibil de platit in anul urmator cu o contractie economica severa.

(more…)