Banii “murdari”, dar “nespalati”, care gonesc de teama fiscului si a justitiei prin depozitele bancilor din strainatate sau prin centrele off-shore, au reprezentat surse de capital pentru statele de origine in vremuri dificile, precum Italia sau Belgia. Le-a fost aplicat un tratament preferential, si anume, amnistia fiscala. O analiza atenta a sursei lor de provenienta si schimbul de informatii cu statele care au pus deja in aplicare masuri de amnistie fiscala, o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu privind strategiile de investire a acestor bani, a riscului de fractura morala in conduita contribuabililor, a altor efecte pe termen lung, ne pot da raspunsuri la intrebarea daca amnistia fiscala este o solutie si in cazul Romaniei sau nu.

A. Experiente europene de succes: taxe intre 5% si 9% pentru capitalurile repatriate

o Italia a recurs de trei ori in ultimii zece ani la masuri de amnistie fiscala. Ultima experienta a inceput in 2009 si s-a finalizat in aprilie 2010.
 Taxa pe capitalurile repatriate a fost de 5%, dupa care a crescut la 7%.
 Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 104 miliarde de Euro au fost regularizate sau repatriate.
 Veniturile fiscale suplimentare pentru bugetul de stat au fost de 5,6 miliarde de Euro.

o Belgia a importat modelul italian pentru conceperea masurilor de amnistie fiscala.
 Amenda forfetara a fost variabila: 9%, chiar 6% in cazul in care capitalurile erau investite in actiunile intreprinderilor mici si mijlocii si in proiecte imobiliare.
 Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 14,6 miliarde de Euro au fost repatriate in primele 6 luni ale anului 2010.

B. Alte experiente de succes: amenzi reduse, plata partiala a impozitelor si masuri de intimidare

o Alaturi de Italia si Belgia, au aplicat masuri de amnistie fiscala si Germania, Olanda, Irlanda sau SUA.
 SUA: In 2009, autoritatile americane au negociat cu nu mai putin de 9.000 persoane repatrierea profiturilor detinute in off-shore-uri, cu conditia achitarii unor amenzi reduse si a unei parti din impozitele cuvenite. Pana la sfarsitul anului trecut, 84% din acestia prezentasera detalii despre conturile detinute.
 Landul german Rhenania de Nord-Westphalia a platit circa 2,5 milioane Euro pentru a obtine informatii despre aproximativ 1.100 de persoane banuite de evaziune fiscala si a folosit masuri de intimidare a evazionistilor. Rezultatul? 1.200 de autodenunţuri si incasari la buget estimate la circa 1 miliard de Euro.

C. Experiente esuate: negocierea penalitatilor

o Franta: inca nu exista un asemenea instrument in Franta. Ba mai mult, fiscalitatea in cazul repatrierii de sume ilegale poate sa ajunga si la 100%.
 Ministrul pentru Buget, Eric Woerth, a constituit in anul 2009 o celula de regularizare care sa permita contribuabililor care au eludat legea sa negocieze cu fiscul francez valoarea penalitatilor.
 Bilant: programul s-a incheiat in decembrie 2009, dar nu a avut succesul dorit: doar 3000 dosare au fost examinate si mai putin de 700 milioane Euro recuperate.
 Conform estimarilor, fraudele fiscale in Franta se ridica anual la 40 miliarde Euro. Doar resursele financiare ale francezilor depuse in Elvetia se ridica la 45 miliarde Euro.
 Potential: Aplicarea unui model de amnistie fiscala asemanator celui italian ar putea aduce in tara intre 130 si 150 miliarde euro, veniturile fiscale ale statului marindu-se si ele cu aproximativ 8-10 miliarde Euro.

D. Pertinenta masurilor de amnistie fiscale in Romania

o Potential: Estimarile privind miliardele de euro detinute de cetatenii romani in banci si off-shore-uri din strainatate sunt dificile, dar pot fi luate in calcul cel putin 15 miliarde Euro.
 Intr-un raport publicat de Departamentul de Stat al SUA in 2003, romanii detineau peste hotare aproximativ 48 miliarde $.
 Conform companiei australiene de cercetare si consultanta in domeniul criminalitatii si infractionalitatii financiare (John Walker Crime Trends Analysis), 4,1% din banii murdari care circulau in lume proveneau din Romania, respectiv 115,5 miliarde $, in 2002. La acea data, Romania se pozitiona in clasament aproape de Franta, Germania si China. Aceste statistici fac referire la: banii “negri” – proveniti din activitati clandestine asociate violentei – , banii “gri” – proveniti din inselaciuni, deturnari de fonduri, contracte ilicite – si banii de un “alb murdar” – castigati in zona nefiscalizata si neimpozitata a economiei subterane.

I. Argumente pro amnistiei fiscale

Principiile pe care ar trebui sa le respecte masurile de amnistie fiscala, conform Frederic Parrat, avocat in fiscalitate si profesor cercetator la Universitatea Paris V:
 Formarea unei celule specializate pentru analiza originii fondurilor repatriate si detectarea banilor “spalati”, care trebuie exclusi de la amnistia fiscala.
 Nivelul taxarii forfetare a capitalurilor repatriate trebuie sa fie variabil in functie de destinatia de investire sau de neinvestire a lor in IMM-uri.
 Veniturile fiscale rezultate trebuie directionate prioritar catre proiecte sociale menite sa ii ajute pe cei mai afectati de criza.
 Directionarea acestor venituri fiscale catre IMM-uri si catre proiecte sociale trebuie sa faca obiectul consensului politic.

II. Argumente contra amnistiei fiscale

Exista si voci care se opun masurilor de amnistie fiscala, cum este cea a avocatului Michel Hunault, raportor al legii contra spalarii banilor si coruptiei, profesor la Universitatea de Stiinte Politice din Paris:
 Exista astazi o exigenta etica privind controlul, transparenta fluxurilor financiare si o lupta contra tuturor “gaurilor negre” ale finantelor mondiale.
 In aceste momente in care statele se “inarmeaza” cu noi instrumente si institutii pentru controale eficace, delictul spalarii de bani nu trebuie sa ajunga punct de reciclare al fraudei fiscale.
 In contextul de fata, amnistia fiscala ar avea un efect dezastruos, constituind un punct de ruptura in transpunerea directivelor si conventiilor europene in materie de lupta contra spalarii banilor si coruptiei.
 UE si G20 au militat pentru eliminarea obstacolelor din calea urmaririi fluxurilor financiare.
 Riscul de “fractura morala” este extrem de important si trebuie luat in considerare.

Concluzii

Pentru ca Romania sa nu devina o masinarie automata si legalizata de albit banii, o eventuala forma de amnistie fiscala presupune mai intai de toate eliminarea sursei problemei. Adica, un aparat fiscal bine pus la punct, un control eficient care sa minimizeze inclinatiile evazioniste si scurgerea acestor venituri in strainatate. Fara teama de repercusiunile severe ale autoritatilor nicio forma de amnistie fiscala nu imbie la autodenunt.

In al doilea rand, se impune realizarea unei cercetari amanuntite cu privire la banii adapostiti in strainatate in ultimii 20 de ani si identificarea celor proveniti din crima organizata.

Al treilea pas care sa fundamenteze o decizie in materie presupune o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu. Cu alte cuvinte, cat de mari sunt pierderile din neinvestirea acestor bani si cat de mari vor fi beneficiile provenite din diferite niveluri de taxare preferentiala.

In paralel, sunt necesare schimburile de informatii cu statele care au aplicat deja diferite masuri si forme de amnistie fiscala.

Surse:

http://www.lesechos.fr/info/analyses/020707108996-et-pourquoi-pas-une-amnistie-fiscale-en-france-.htm

http://www.lesechos.fr/info/analyses/020721585704-non-a-l-amnistie-fiscale.htm

http://www.adevarul.ro/forbes/bani_si_investitii/Forbes-Amnistia-fiscala-modalitate-Romania_0_317968533.html

Pe 1 august 2008 publicam articolul Romii: kill or kiss?. Raspundeam la doua intrebari: Cati rromi exista de fapt in Romania? Care sunt principalele forme de asistenta publica si de stimulare a integrarii interetnice a rromilor existente în tara noastra, avand în vedere ca perspectiva unei Strategii europene în domeniu, pe care europarlamentarii romani o reclama cu cerbicie, este mai degraba vizibila la orizontul reveriei? Iata ca au trecut exact doi ani si parca nimic nu s-a schimbat.

Povestea apartenentei rromilor e abordata salbatic si primitiv: “sunt ai tai, ba ai tai”. Nu imi pare defel sanatoasa transarea ei in acesti termeni. Cu totii suntem cetateni europeni, iar rromii nu fac exceptie. Pasarea problemei functioneaza doar din ratiuni pur politicianiste si nicidecum umanitare sau sociale. De pilda, repatrierea rromilor doar pe baza argumentelor ca am vrea sa scapam de o tabara din localitatea X si sa castigam alegerile de luna viitoare este grotesca. Daca vrem cu adevarat sa rezolvam problema si sa tratam cauzele sale, nu doar la nivel declarativ si/sau acuzator la adresa unui stat membru al UE, atunci trebuie sa ne asumam responsabilitati si in Romania si in Franta si in Italia etc. Fara coordonarea actiunilor la nivel european, fara aplicarea unui tratament corect, nediscriminatoriu, se vor duce doar razboaie imagologice si declarative reciproce.

Cetateni europeni fiind, romii ajung in orice stat european si au dreptul de a rezida, de regula, 3 luni fara nici o opreliste. Ce se intampla cu ei in acele 3 luni priveste tara-gazda. Daca ei sunt victime ale discriminarii, e o problema a tarii-gazda, dar si a tarii de resedinta. Daca ei se stabilesc in tabere ilegale, e problema tarii-gazda. Exista o doza de ipocrizie si de cinism societal sa desfiintezi de azi pe maine o tabara ilegala a carei formare ai permis-o si care a existat timp de ani de zile, fara sa-ti pui problema ce se intampla acolo atata amar de vreme. Practic, aceste tabere sunt desfiintate cand devin o problema pentru populatia locala. Pericolele igienico-sanitare si de securitate pentru rezidentii acelei tabere, calitatea vietii si problemele legate de traficul cu fiinte umane sau de exploatare a minorilor nu au fost constientizate sau au fost trecute cu vederea de catre autoritile tarii-gazda. Pe scurt, au fost tolerate. Aici apare marea responsabilitate a tarilor-gazda, complicitatea autoritatilor si a comunitatilor lor locale.

E tardiva intrebarea ce trebuia facut. Putem insa gandi ce se poate face acum? Situatia trebuie evaluata de la caz la caz. Cand repatrierea este solutia, tarile de resedinta, in cazul nostru Romania si Bulgaria, trebuie sa ia atitudine fata de oamenii aceia. Daca se intorc la situatia din care au plecat, atunci nu se rezolva nimic. Absolut nimic! Aici apare marea responsabilitate a tarilor noastre pentru reinsertia rromilor repatriati. In unele cazuri insa, repatrierea nu e o solutie. Se pune problema rezidentei indelungate intr-un stat membru, fie ea chiar si ilegala. Practica amnistiilor periodice pentru imigrantii ilegali, care pot dovedi rezidenta indelungata pe teritoriul unui stat, are cu siguranta temeiuri legale si moral-filosofice care sunt aplicabile si in cazul rromilor. Apare si problema copiilor nascuti in tara-gazda, care ar putea avea la modul real o sansa mai buna daca s-ar integra la scoala decat daca s-ar reintoarce in Romania. Cooperarea tarilor se impune in aceste situatii.

La nivelul implicarii institutiilor europene, obligatia lor sta in continuarea campaniilor de constientizare si de combatere a discriminarii. UE ar putea sa faca chiar mai mult de atat. De pilda, poate sa-si defineasca acum un rol mult mai mare in politicile sanitare si educationale, in special din perspectiva alfabetizarii rromilor. In acelasi timp, nu sunt putine vocile care invoca faptul ca mare parte a banilor alocati de UE pentru incluziunea rromilor au fost aruncati pe fereastra, ca programele finantate nu au contact cu realitatea pe care sunt chemati sa o schimbe.

De ce rromii trăiesc mai ales la marginea societatilor europene? Pentru a intelege pe indelete misterioasa aparitie a rromilor in Europa acum circa 900 de ani, despre migratia lor pana in prezent, despre indigestiile societatilor cu care au convietuit, merita parcursa cartea lui Angus Fraser: Tiganii. In cazul Romaniei, robi fiind pana in 1856, apoi dezrobiti, dar nu si improprietariti, rromii nu s-au bucurat de schimbarea semnificativa a atitudinii populatiei fata de ei pana azi. Au continuat sa traiasca la marginea societatii. Pana la al doilea razboi mondial, tiganii nu au fost nici principala tinta a xenofobiei si a rasismului romanesc. Dar socul deportarii in Transnistria, sedentarizarea fortata din anii 1960-1980, confiscarea tezaurelor tiganesti sunt traume carora cred ca nu le-am acordat suficienta atentie. S-au spart comunitati traditionale si s-au dezradacinat multi oameni care nu s-au mai putut integra in comunitatile majoritare. Coruptia generalizata de la sfarsitul comunismului si degringolada care a urmat au accentuat procesul. Mai mult decat atat, scaderea cererii pentru produsele mestesugurilor tiganesti au intrerupt sursele de venit si au saracit multe comunitati.

Asistenta sociala se poate dovedi nociva daca genereaza dependenta si absenta apetitului pentru munca. Ea implica si anumite rigori bugetare pe care si le poate permite sau nu un stat precum Romania. Dezbaterea publica referitoare la acest aspect se impune (vezi, de pilda, aici), dar nu pe baza de etnie. Asistenta sociala prost croita creeaza tipare comportamentale asemanatoare la romani si la rromi.

De ce au rezultate educationale atat de mici? Sunt multe asociatii si initiative dedicate combaterii abandonului scolar timpuriu la rromi, dar un raspuns simplu si concis nu am gasit la a doua intrebare. Eu insami am organizat o gradinita estivala anul trecut pentru copiii din Dersida, judetul Salaj, care urmau sa faca primul pas in scoala, tocmai pentru a porni la acest drum cu avantaje similareca si ceilalti copii. Ei nu petrecusera nici macar o secunda cu vreo educatoare, sub “rigorile” unei gradinite. Nu stiau sa salute, sa se spele, sa tina creionul in mana sau vreo poezie. Vezi povestea lor aici.

Saracia, lipsa traditiei de a merge la scoala in familiile rrome, duritatea contactului cu scoala pentru copiii rromi, retragerea timpurie pentru a se casatori (adeseori pe la 14-16 ani), traditia unor comunitati care interzice fetelor aflate la pubertate sa mearga la scoala de teama ca isi vor pierde virginitatea (ceea ce echivaleaza cu excluderea din viata comunitatii si imposibilitatea de a se mai marita), absenta protectiei lor, pot oricand sa ne serveasca drept argumente explicative. Copiii rromi raman, uneori, repetenti. Pe de o parte, familiile nu ii stimuleaza suficient, iar parintii fara carte nu ii pot ajuta sa inteleaga cea ce nu au prins la clasa, asa cum fac majoritatea parintilor romani. Pe de alta parte, neincrederea, teama si asteptarile profesorilor convinsi ca, mai devreme sau mai tarziu, copiii rromi vor parasi scoala, alimenteaza dezinteresul unora pentru ai recupera pe cei care pierd in viteza acumularilor. Or aici e nevoie de multa vointa, dedicatie si efort.

Cooperarea dintre scoali/gradinite si mediatorii sociali din primarii poate duce la recrutarea tuturor copiiilor. Dar e nevoie de o campanie dusa din usa in usa. Costa, dar ne costa si mai mult daca nu facem nimic. Una din solutiile problemei romilor este, fara doar si poate, educatia, chiar daca rezultatele ei se vad pe termen lung. Banii investiti intr-un copil la gradinita sau la scoala azi sunt bani necheltuiti pentru ajutorul social sau pentru inchisori de maine. Banca Mondiala lanseaza in septembrie un raport pe aceasta tema.

In fine, “sa se integreze”, plus reprosul aferent ca “nu se integreaza” si mai ales concluzia ca “nu se pot integra”, ca ‘ceilalti’ trebuie sa le accepte “diferentele culturale” imi pare incorecte. Conformarea romanilor si a rromilor, deopotriva, ar putea porni de la deconstruirea ca si concept a “diferentelor culturale”. Ce este diferenta culturala si ce este comportament antisocial? Ce este diferenta culturala bazata pe traditie si ce este diferenta de comportament sau de viziune bazata pe experienta individuala istorica sau recenta? Sociologii sa ne ajute sa intelegem ce se poate si ce nu. Ce trebuie si ce pot sa accepte ambii parteneri care isi propun sa convietuiasca, ca sa nu repet deja solutiile pe care le-am propus inca de acum doi ani aici.

Voi cum va intelegeti cu rromii din jurul vostru? Ce solutii propuneti

PUNCTE ESENTIALE semnalate in raportul de activitate pentru anul 2009 al Biroului European Anti-Frauda (OLAF):

In 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda in UE proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Germania, Romania, Italia, Polonia si Spania. Asadar, Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).

Protectia intereselor financiare ale UE si lupta impotriva fraudei, masurile luate de Comisia Europeana si de statele membre in 2009 pentru a preveni, identifica si contracara incalcarea legislatiei – prezentata in raportul de activitate anuala publicat pe data de 14 iulie 2010 – releva ca fraudele au scazut in zonele resurselor proprii si ale cheltuielilor directe europene, dar au crescut in domenii precum agricultura (+43%), politica de coeziune (+23%) si fondurile de pre-aderare (+35%). Sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe in domeniul agriculturii.

46% din inormatiile primite de Biroul European anti-frauda provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fondurile structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).

DETALII cu privire la rolul, activitatea si principalele realizari in anul 2009, inclusiv exemple de actiuni concrete:

I. Rolul si activitatea Biroului European Anti-Frauda

• Misiunea sa este sa protejeze interesele financiare ale UE, sa lupte impotriva coruptiei, fraudei, a altor activitati ilegale, inclusiv administrarea defectuoasa in cadrul institutiilor europene. Baza legala pentru lupta anti-frauda este art. 325 din Tratatul de la Lisabona.
• Mandatul sau acopera: toate cheltuielile UE si o parte din venituri. Se includ aici: bugetul general, bugetele administrate de UE sau in numele ei, anumite fonduri administrate de agentii ale UE, toate masurile care afecteaza activele UE.
• In 2009, bugetul sau total (administrativ si operational) s-a ridicat la 78,4 milioane euro, peste 70% fiind destinata pentru partea administrativa. Biroul are circa 500 de angajati si intampina dificultati in recrutarea de personal operational cu calificarea si experienta necesare. Constrangerea se intensifica, dat fiind ca volumul de munca a crescut.
• Biroul este parte a CE, dar are o anumita autonomie bugetara si administrativa care intareste independenta sa in realizarea investigatiilor. Activitatile operationale se desfasoara independent. Supravegherea lui se face de catre un comitet independent, compus din experti.
• Se concentreaza pe combaterea si prevenirea fraudei prin: strategia de prevenire a fraudelor privind fondurile structurale; cresterea vigilentei personalului care se ocupa de resursele financiare ale UE, in ceea ce priveste cele mai intalnite nereguli; incurajarea comuncarii cu sursele externe de informatii, dat fiind ca aproape jumatate din investigatii sunt deschise pe baza informatiilor furnizate de surse din afara “lantului de control” traditional, ca de exemplu auditorii.
• In concordanta cu regulamentul nr 2185/96, poate sa faca verificari pe loc la sediul operatorilor economici implicati si sa beneficieze de dreptul de acces la informatii privind posibile nereguli.
• Proiectul Pluto construit pe baza experientei Biroului (ce presupune instrumente analitice, informatii asupra indicatorilor de frauda etc.) a fost recunoscut de Curtea Europeana a Auditorilor ca fiind cea mai buna practica in domeniu pentru aplicarea auditului standard la evaluarea potentialului de producere a fraudei si la modul cum sunt manageriate riscurile de frauda.
• Biroul contribuie la combaterea coruptiei prin oferirea de consultanta institutiilor/organismelor UE in conformitate cu propria experienta rezultata din investigatii.

II. Realizari importante in 2009 dupa sectorul de activitate

• Investigatii interne
o Punerea in aplicare a unei politici de “toleranta zero” in fata unei administrari defectuoase in interiorul organismelor si institutiilor europene. Biroul se ocupa de cele mai serioase cazuri (delapidare, favoritisme, cereri frauduloase ale personalului). Celelalte raman in responsabilitatea autoritatii competente a institutiei sau a organismului european de control specific.
o La sfarsitul anului 2009, cea mai mare parte a investigatiilor active era in cadrul Comisiei Europene, urmata de Parlamentul European.
o Exemplu: investigatia Biroului privind autenticitatea documentelor prezentate de un oficial al CE pentru promovarea in functie; investigatia Biroului privind fraudarea bugetului UE de catre un fost membru al PE, prin cereri suplimentare de finantare de aprox. 50 000 euro pe an, pe care ii utiliza pentru activitatile sale politice si in interes personal.

• Auditarea activitatii agentiilor europene
o Experienta Biroului a aratat ca exista un risc ridicat de frauda si nereguli in perioada imediat urmatoare crearii noii agentii (ex: agentiile pentru aplicarea politicii comune de securitate si aparare, agentii pentru cooperarea intre statele membre in lupta impotriva crimei organizate internationale, agentii executive cu misiunea sa contribuie la managementul unor programe comunitare).
o Exemplu: interventia Biroului in cazul neregulilor descoperite in momentul auditarii unei noi agentii europene (angajatii utilizau in scop personal echipamentele, masinile si resursele financiare ale agentiei) a imbunatatit vizibil activitatea acesteia.

• Politici interne europene
o Acest domeniu de activitate acopera orice cheltuiala din fonduri europene, proiecte sau programe care intra in competenta totala si directa a serviciilor CE, cu exceptia ajutorului extern.
o Exemplu: delapidare de fonduri de catre directorul unui ONG fondat de UE. S-au cerut bani pentru activitati care nu au avut loc sau care nu au fost in concordanta cu obiectivele proiectului. Procesul este in curs la nivelul autoritatilor nationale. Biroul urmareste cazul indeaproape.

• Ajutorul extern
o Misiunea principala a Biroului de a proteja interesele financiare ale UE are implicatii de amploare asupra relatiilor externe.
o Exemplu: In urma sezisarii delegatiei UE din Nicaragua de catre o persoana fizica, s-au descoperit nereguli in procesul de ofertare si adjudecare al unui proiect de infrastructura. In urma investigatiei, Biroul a inmanat rezultatele autoritatilor judiciare competente cu recomandarea de urmarire penala, a sustinut amendarea companiei de catre CE cu 10% din valoarea contractului si bifarea companiei in Early Warning System, astfel incat sa fie exclusa de la acordarea altor contracte pentru o anumita perioada de timp.

• Fonduri structurale
o Experienta Biroului arata existenta multor nereguli in cadrul fondurilor structurale (declararea unor costuri exagerate achizitiilor, actiuni care submineaza procesele de adjudecare a contractelor).
o De aici rezulta probleme semnificative privind bunul uz al fondurilor structurale in SM, in mod particular in Italia, Grecia, Spania, Bulgaria si Slovacia.
o Exemplu: in 2009, Biroul a finalizat investigatia privind o companie de materiale de constructii din Spania care primise fonduri din FSE si FEDR. Se cerusera finantari pentru servicii care nu existau, s-au cumparat echipamente second-hand, desi fusesera declarate noi. Datorita interventiei Biroului, 14 milioane euro au fost economisite la bugetul UE, iar dosarul a fost inmanat atuoritatilor spaniole pentru posibile proceduri penale.

• Agricultura si comert
o Agricultura, in mod traditional, are un procent semnificativ din total cheltuieli in bugetul UE.
o Biroul coordoneaza investigatii in cazul unor posibile fraude in cadrul programului SAPARD. De exemplu, in Bulgaria s-a constatat ca firme care au accesat acest fond au realizat achizitii la supra-pret.
o In cazul restituirilor la export la zahar, s-a constatat ca se primeau restituiri la export pentru exporturi de zahar in Rusia, desi destinatia finala era Croatia. Biroul a intervenit si a cooperat cu autoritatile din Rusia si cu organele vamale din Croatia pentru investigatii. S-au blocat platile catre beneficiari.

• Venituri
o Pe partea de venituri, UE se finanteaza aproape integral din resurse proprii (taxe vamale, prelevari la importul de produse agricole si cotizatii la zahar). Acestea se impun operatorilor economici si sunt colectate destate membrein numele UE.
o Din 2005 s-au reintrodus cotele la importul de produse textile din China; exportatorii chinezi au obtinut certificate false care atestau ca produsele vin din Bangladesh. In urma investigatiei Biroului, autoritatile vamale din fiecarestat membruau inceput sa colecteze din nou banii cuveniti din taxele vamale la import.

• Comertul ilegal cu tigari contrafacute
o Acesta cauzeaza pierderi anuale la bugetele UE si alestatelor membrede aproximativ 10 miliarde euro si submineaza scopurile politicii publice in domeniul sanatatii.
o Biroul sprijina si coodoneaza investigatiile transnationale care conduc anual la confiscarea a cateva sute de milioane de tigari si descoperirea de organizatii criminale responsabile pentru contrabanda cu tigari. In 2009, Biroul a coordonat 35 de cazuri de frauda in acest domeniu.

• Operatiuni Vamale Mixte
o Operatiune organizata prin cooperarea dintrestatele membreale UE si tarile asiatice pentru a combate comertul global cu produse contrafacute si pentru a proteja legitimitatea comertului cu produse originale. Operatiunea a dus la confiscarea a mai mult de 65 milioane tigari contrafacute si 369 000 alte produse contrafacute (pantofi, jucarii, casti, manusi etc.).

• Protejarea euro impotriva falsificariio Biroul coopereaza cu BCE si cu Europol in acest domeniu prioritar pentru UE.
o Activitatile Biroului includ propunerea si implementarea unei legislatii pentru protectia bancnotelor si monedelor, training si asistenta tehnica pentru managementul si finantarea proiectelor pentru protectia bancnotelor si monedelor in cadrul programului Pericle.
o Din 2012, bancile vor fi responsabile pentru verificarea autenticitatii bancnotelor de euro distribuite. Biroul sprijina institutiile financiare pentru preluarea noii responsabilitati, in principal prin testarea echipamentelor de verificare.

III. Evidente statistice ale activitatii operationale

• Volumul in crestere al informatiilor transmise Biroului reflecta faptul ca opinia publica a luat cunostinta de activitatea acestuia, confirmand totodata rolul sau ca si “pilon al increderii” in lupta impotriva fraudelor.
• Biroul incearca sa isi imbunatateasca performanta, prin scurtarea timpului de evaluare, insa acest lucru depinde si de necesitatea traducerii de documente si de disponibilitatea partenerilor externi. De la introducerea procedurii simplificate in 2004, decizia de a deschide un caz se rezuma la cazurile cele mai importante si care tin de competenta sa.
• La sfarsitul lui 2009, numarul investigatiilor proprii era de 2 ori mai mare decat cel in care are rol de coordonator si oferirea de asistenta, aratand dispozitia de a maximiza valoarea adaugata a muncii sale.
• 46% din informatiile primite provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fonduri structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).
• Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).
• Tot in 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Romania, Germania, Italia, Polonia si Spania.
• Tendinta este de reducere a cazurilor deschise in domeniul “ajutor extern”, dar au crescut cele din domeniul politicilor interne UE. Aceasta se datoreaza in principal faptului ca investigatiile privind fondurile de pre-aderare din cele 12 state candidate s-au transformat in investigatii privind fondurile structurale europene, dupa valurile de aderare din 2004 si din 2007.
• In urmarirea efectelor investigatiilor, dincolo de sanctiunile efective aplicate, rolul Biroului este redus. Acesta doar verifica punerea in aplicare de catre autoritatile europene sau nationale a masurilor administrative, disciplinare, financiare si judiciare recomandate.
• Ca urmare a actiunilor de urmarire incheiate in 2009, sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe din domeniul agriculturii.
• La sfarsitul lui 2009, cele mai multe efecte ale investigatiilor incheiate erau urmarite in domeniul fondurilor structurale, ajutorului extern, agriculturii si in cele privind autoritatile vamale.

Sursa: aici.

Masurile de austeritate propuse si luate recent de catre statele europene genereaza atat socuri sociale, cat si fiscale. Ma opresc aici asupra a trei exemple: Italia (PIB/loc – 25.500 euro; somaj de 8,8%), Spania (PIB/loc – 25.700 euro; somaj de 19,1%) si Portugalia (PIB/loc – 19.100 euro; somaj de 10,5%)*.

Italia

Guvernul lui Berlusconi isi asuma scopul de a reduce deficitul bugetului public cu circa 13 miliarde de euro în 2011 – rezultand o diminuare de la 5,3% din PIB în 2009, la 2,7% in 2012, pentru a se incadra in Pactul European de Stabilitate si de Crestere Economica.

Propuneri ce urmeaza a fi adoptate in sedinta de guvern de maine:
I. Administratia publica: se reduce numarul angajatilor din sectorul public şi a salariilor bugetarilor, respectiv sunt temporar blocate pensionarile si se reduc alocarile financiare pentru administraţiile publice locale:
• Proiectul de buget pentru 2011-2013 este construit pe o rata de inlocuire de doar 20% a celor care părăsesc sectorul public în aceasta perioada.
• Transferurile către autorităţile municipale şi regionale se reduc cu 2 miliarde de euro în 2011 şi cu 3,8 miliarde de euro în 2012.
• Cheltuielile curente ale ministerelor se reduc cu circa 10% anual in perioada 2011 – 2013.
• Se reduc cu 10% anual, in urmatorii trei ani, salariile de peste 75.000 euro ale angajatilor din sectorul public.
• Cei care ar fi avut dreptul să se pensioneze incepand cu mijlocul anului 2011 pana la sfârşitul anului 2011, în funcţie de aşa-numitele “ferestre de oportunitate pentru pensionare”, trebuie să rămână la locul de muncă pentru încă cel putin şase luni.
II. Sanatate: reducerea alocarilor bugetare cu 0,4 miliarde de euro in anul 2011 si cu 1,1 miliarde de euro in 2012
III. Trecerea think-tank-ului ISAE - finantat din fonduri publice si care face anchete cu privire la comportamentul consumatorului italian şi la încrederea mediului de afaceri -, la Ministerul Economiei.
Propunerile pot fi modificate pana la adoptarea pachetului final, iar cea mai inversunata opozitie, in special din partea unor ministri, vizeaza masura diminuarii salariilor mari din administratia publica.

Sursa: Reuters, 24 mai 2010, aici

Spania

Prim-ministrul Jose Luis Rodriguez Zapatero a anunţat o serie de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, ca răspuns la presiunea din partea UE şi a pieţelor financiare. Deficitul bugetar a ajuns in Spania la 11,2% din PIB în 2009 si urmeaza să fie redus la 9,3% din PIB în 2010 şi la 6,5% în 2011.

Propuneri:
• Reducerea salariilor din sectorul public cu 5% în 2010 şi îngheţarea lor în 2011.
• Suspendarea cresterii pensiilor începând cu anul viitor.
• Reducerea investiţiilor publice cu 6 miliarde de euro între 2010 şi 2011.
• Unele beneficii sociale vor fi complet eliminate, precum plata a 2.500 € pentru familiile in care se naste un copil.
Presiunea asupra deficitului Spaniei deriva inclusiv din cea mai mare rată a şomajului din Europa, de circa 20%. In primul trimestru al anului 2010, PIB a crescut cu 0,1% fata de trimestrul precedent, dar a scazut cu 1,3% fata de primul trimestru din anul 2009.
Guvernul lui Zapatero a generat o reacţie pozitivă din partea pieţelor financiare, dar a fost aspru criticat de către sindicate, in pofida suportului activ anterior a celor din urma. Uniunea Generală a Muncitorilor (UGT) în Spania, una dintre cele mai mari sindicate europene, a anunţat o grevă a lucrătorilor din sectorul public pe 2 iunie 2010 pentru a protesta faţă de reducerile salariale. Publicul larg este nemultumit in special de taierea ajutorului de 2.500 euro pentru familiile cu noi-nascuti.
UE a pregatit un program de stabilizare financiara pentru Spania si Portugalia in cuantum de 750 miliarde euro.

Sursa: MarketWatch, 12 mai 2010, aici

Portugalia

Premierul Jose Socrates propune măsuri pentru reducerea deficitului de la 9,4% din PIB in 2009, la 7,3% din PIB până în 2010 şi la 4,6% până în 2011, faţă de o ţintă anterioară de 6,6%.

Propuneri adoptate:
Portugalia creşte taxele si reduce salariile în noul pachet de măsuri de austeritate.
• Introducerea unui impozit suplimentar de 2,5% pe profiturile companiilor mari si ale băncilor.
• Reducerea cu 5% a salariilor inaltilor oficiali guvernamentali.
• Creşterea cu 1% a TVA şi impozite mai mari pentru companiile care castiga mai mult de 2 milioane €.
Măsurile au fost aprobate, la o reuniune de cabinet după negocieri dure ale partidul de guvernământ socialist cu opoziţia.

Sursa : MarketWatch, 13 mai 2010, aici

* PIB/loc este exprimat la paritatea puterii de cumparare pentru anul 2008. Comparativ, in Romania PIB/loc era de 11.500 euro in acelasi an. Rata somajului este inregistrata in luna martie 2010 (ultimele date disponibile).

In urma inchiderii exercitiului bugetar comunitar pe anul 2009 cu un surplus de 1,9% din PIB, Comisia Europeana a decis sa reduca contribuţia României la bugetul UE din 2010 cu 24,8 milioane euro. Astfel, in acest an, contribuţia României la bugetul UE a fost calculată la aproape 1,4 miliarde euro.

De ce? Pentru ca excedentul bugetar comunitar se inregistreaza automat ca venituri in anul 2010.

Contributiile tuturor celor 27 de state membre pentru anul curent au fost, asadar, reduse cu 2,25 miliarde euro – in functie de venitul national brut. Zece state membre au beneficiat de diminuari mai mici ale cuantumului contributiei decat Romania, iar 16 state isi reduc contributiile mai mult decat Romania.

Reducerile cele mai mari în 2010 vor fi aplicate la contribuţiile Germaniei, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Spaniei.

Contribuţiile statelor membre la bugetul UE vor fi reduse cu valori mici în cazul Maltei şi Estoniei.

Detalii aici.

Bunastarea romanilor este sustinuta de din ce in ce mai mult de veniturile celor care muncesc in strainatate. In anul 2008, 240 milioane euro au intrat oficial in bugetele familiilor romanesti (conform Eurostat, 11 februarie 2010) – cu 14% mai mult decat in anul anterior. Dintre acestea, 140 milioane euro provin din statele membre, iar 100 milioane de euro din tarile din afara UE.

Evident ca cifrele oficiale sunt derizorii in raport cu cele reale. Este suficient sa pornesti de la scenariul ipotetic in care circa 2 milioane de romani lucrau oficial in strainatate ca sa intelegem ca cele 120 euro/lucrator trimisi acasa in anul 2008 sunt departe de cifrele reale. Survolului statistic ii scapa transferuri semnificative.

La nivel comunitar, transferurile intra-comunitare si extra-comunitare oficiale s-au ridicat la 32 miliarde euro in acelasi an 2008 (comparativ cu 19,4 miliarde euro in 2004), din care doua treimi provin din tari precum Spania (25% din totalul remitentelor europene), Italia (20% din totalul remitentelor europene), Franta (11% din totalul remitentelor europene) si Germania (10% din totalul remitentelor europene).

Detalii aici: Eurostat, 11 februarie 2010

Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.

(more…)

Cele mai bune practici europene in managementul agentiilor guvernamentale. Un studiu comparativ a sapte state europene – Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Suedia si Marea Britanie -, asupra agentiilor UE si tangential asupra celor americane, identifica cele mai bune practici pentru managementul organizatiilor din afara guvernului central (ministere, directii generale. De obicei, termenul de “agentie” este folosit pentru aceste tipuri de institutii. Diversitatea lor tipologica duce la conceptul de “Gradina zoologica administrativa”.

Este vorba despre “Best practice in governance of agencies – A Comparative study in view of identifying best practice for governing agencies carrying out activities on behalf of the European Union”, publicat de catre Directoratul General de Afaceri Bugetare (EN), pe 30 ianuarie 2008, pe care o sumarizez si adaptez mai departe.

Totodata, propun solutii pentru Romania, avand ca surse de inspiratie cele mai bune practici europene in materie. Recomandarile care deriva sunt:

(more…)