Un recent raport al Comisiei Europene deseneaza tabloul sumbru al deficitelor bugetare in statele membre ale UE. Franta, de pilda, se apropie rapid de un deficit de 7% din PIB in acest an.
Dupa pachetele diferite de stimulente fiscale aprobate in 2009 – in valoare totala de 1,1% din PIB al UE-27 (pg. 28) -Â cetatenii europeni se pot oricand astepta la cresteri de taxe. Romanii au obtinut garantii oficiale ferme ca nu vor plati nici cota unica si nici TVA majorate. Excelent! Dar atunci trebuie sa diminuam evaziunea fiscala si sa reducem semnificativ cheltuielile publice.
- Letonia, Malta, Polonia si Romania sunt tarile cu deficite bugetare excesive si cu perspective intunecate pentru reabilitarea fiscala pe parcursul anului 2009 (pg. 19).
- Ungaria, Letonia si Romania au primit asistenta CE si a FMI pentru imbuntatirea substantiala a guvernantei fiscale (pg. 20);
- Ca urmare, Romania nu a propus nici un fel de stimulent fiscal pentru iesirea din criza (asemeni Bulgariei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Letoniei). In schimb, spatiul fiscal a permis Spaniei un pachet ambitios de stimulente in valoare de 2,3% din PIB, Austriei de 1,8% din PIB, Finlandei de 1,7% din PIB, Marii Britanii de 1,4% din PIB, iar Cehiei de 1,0% din PIB, in anul 2009 (pg 28).
- Comisia Europeana nu se asteapta la imbunatatiri semnificative ale performantelor bugetare in Romania: deficitul estimat pentru 2009 la – 5,1% din PIB este urmat de -5,6% din PIB in 2010, in conditiile actualei politici si conduite fiscale (pg 50). Guvernul Romaniei s-a angajat insa la modificari care sa duca la un deficit bugetar de maximum 3% din PIB in anul 2011 (pg. 261).
- Principalele masuri fiscale anti-criza asumate de Romania in 2009 sunt sumarizate de catre CE astfel (pg. 262):
- Pe partea de venituri: cresterea contributiilor la asigurari sociale cu 0,8% din PIB; grabirea calendarului pentru cresterea accizelor cu 0,1% din PIB; baza pentru taxarea proprietatii a fost actualizata cu preturile pietei, estimand un surplus de venituri bugetare de 0,1% dinPIB.
- Pe partea de cheltuieli: cresterea investitiilor publice cu 1% din PIB; introducerea pensiei minime sociale (+1% din PIB); diminuarea cheltuielilor publice cu bunuri si servicii (-1.3% din PIB); reducerea cheltuielilor cu personalul (-0,9% din PIB).
Pentru a vedea ce au facut celelalte state membre vedeti detaliile aici.
Explicatii cu privire la procedura de deficit excesiv declansata impotriva Romaniei aici.