Înclin să cred că înregistrarea video a şedinţei PSD a fost “livrată” presei pentru a transmite populaţiei mesajele pe care nu le puteau proba şi pe care nu doreau să şi le asume public. Doar că, experţi fiind în arta camuflajului ca mijloc de apărare publică, fruntasii PSD au ales, pentru a supravieţui, să se confunde cu un mediu impertinent, inconsistent şi incompetent.

Via coloraţie a declaraţiilor acestora depăşeşte cu mult performanţele sepiilor şi ale cameleonilor. Lipsiţi cu desăvârşire de mijloace eficiente pentru a propune politici publice anticriză şi sub pericolul iminent al alegerilor prezidenţiale, aceşti maeştri abordează o atitudine războinică, ameninţătoare. “Să-i atacăm!” Mi-am amintit, invariabil, de strategiile similare ale comuniştilor, ale linşărilor mediatice şi ale mineriadelor. PSD nu este nici neocomunist, nici socialist. E un partid al baronilor locali lipsiţi de cultura politică de tip democratic. Atributele acestui partid rămân incompetenţa şi lipsa de verticalitate.

PSD produce nasturi mediatici şi linguri de lemn anti-prezidenţiale. În schimb, PDL propune reducerea taxelor, programul “Prima Casă”, reforma educaţiei şi o administraţie publică mai suplă. “Nu accept”, conchide dur domnul primar Mazăre, aruncând praf în ochii românilor. Nu teamă le-a provocat democrat – liberalilor, şi nici derută n-au reuşit să semene. PSD s-a afişat ca un mârşav conspirator căruia nu-i prieşte nici la Guvernare, nici în opoziţie. Pur şi simplu nu şi-a definit clar o identitate politică, cu excepţia, poate, de cea de “atacator”.

Cel mai puţin plauzibilă şi nejustificată s-a dovedit palma aplicată programului “Prima Casa”. Atacurile nu s-au îndreptat împotriva domnilor E. Boc, Prim-ministru, şi Gh. Pogea, ministru de finanţe, ci împotriva a aproximativ 17.000 de familii care urmează să beneficieze de prima lor casă.

Încerc senzaţia permanentă că PSD joacă la două capete şi urmăresc constant două ţinte, asemeni şopârlelor Gecko cu coada lăţită în formă de cap, astfel încât în cazul unui pericol să-şi poată deruta duşmanii.

În cazul actualului parteneriat la guvernare, strategia nu poate să dea roade. Vrând, nevrând, trebuie să ne conformăm realităţii economice, mult mai dură decât cea politică. E limpede că suntem martorii complicităţii, a desincronizării premeditate faţă de PDL şi faţă de România, a făţărniciei şi a imposturii, a unui PSD blocat în trecut.