Presedintele Basescu le dovedeste politicienilor ca nu trebuie sa fie doxa de economie ca sa inteleaga de ce e nevoie acum de masuri administrative si economice dure, orientate cu prioritate catre investitii, insotite de masuri sociale prudente. Stiu ca, de prea multe ori, ratiunea si responsabilitatea par atuuri straine ale decidentilor politici. Noutatea actualelor decizii de politica publica devine automat produs public nedigerabil de catre populisti si oportunisti, darminte de catre beneficiarii de privilegii pana deunazi direct afectati.
Principalele masuri de reforma incluse in proiectul sistemului unitar de pensii constau in:
- Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei.
- Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
- Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţe de judecată, funcţionari publici parlamentari, etc.
- Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice
- Procedura de stabilire a valorii punctului de pensie.
- Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.
- Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri exclusiv din profesii liberale: manageri, asociaţii familiale, drepturi de autor etc.
- Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale.
- Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.
- Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.
Superficialitatea dezbaterilor publice actuale condamna partea buna a politicii publice propuse in domeniu pensiilor, dar conserva lipsa de viziune si clientelismul diriguitorilor care pana acum au creat un sistem plin de dezavantajati cu pensii mici si foarte putini privilegiati cu pensii nejustificate. Demagogi, politruci si neprofesionisti care invoca interesul national ce mascheaza interesul propriu, manuitori febrili ai manipularii, dar carora le lipseste proprietatea termenilor socio-economici si care inconstienti ne vor impinge spre marginea prapastiei bugetare.
Strategia de redresare macroeconomică trebuie să se bazeze pe tripleta care se compune din:
- reducerea datoriei şi a deficitului public,
- creşterea ocuparii forţei de muncă,
- reforma sistemului de protecţie socială,
si nicidecum prin cresterea impozitelor sau a taxelor pentru a putea creste salariile si pensiile. Nu, cel putin, in anul 2010, cand trebuie sa invatam sa consumam mai putin cu functionarea masinariei guvernamentale si sa producem mai mult si mai bine. Adica sa functionam mai eficient si cu costuri mai mici!
FMI a acceptat sa ne imprumute cu suma de 12,9 miliarde de euro la inceputul acestui an cu cateva conditii clare de performanta publica si de reforme structurale. Adica sa aprobam legi noi pentru salarizarea unitara, pentru pensii, pentru responsabilitatea fiscala sau pentru domeniul bancar. Sa restructuram agentiile publice, administratia fiscala si companiile de stat. Sa fim mai ponderati cu cheltuielile si sa respectam plafoane precise pentru deficitul bugetar, pentru inflatie, pentru garantii guvernamentale, pentru datoriile interne si externe (vezi caseta 1 de la final). Pe scurt, sa ungem masinaria guvernamentala pentru a functiona mai bine si cu costuri mai mici. Pentru a stopa risipa si acumularea datoriilor ajunse la cote greu acceptabile in anul 2008, imposibil de platit in anul urmator cu o contractie economica severa.
Economia României a fost confruntată cu foarte multe probleme, iar crizele latente, care nu se manifestau, s-au acutizat în aceste vremuri de contracţie economică, spune la Realitatea FM consilierul guvernamental pe probleme economice, Andreea Paul.
Asculta inregistrarea audio cu Andreea Paul Vass, în dialog cu Carmen Constantin şi Cătălin Striblea
In saptamana globala a antreprenoriatului am sustinut o prezentare: Strategii guvernamentale de redresare economica, la conferinta organizata de CADI impreuna cu partenerii sai, astazi, 17 noiembrie 2009. O gasiti atasata aici: prezentare-andreea paul vass-17-nov .
Astazi am asistat la o dezbatere despre efectele nerespectarii calendarului de angajamente pentru cresterea contributiilor la pensiile public-private (pilonul II). Va sistetizez principalele idei, pe fond corecte, lansate de catre domnul Mihai Bobocea (secretarul executiv al ):
1. Bomba demografica ticaie in Romania mai rapid decat in restul Europei - in urmatoarele decenii Romania va inregistra o evolutia mai defavorabila din punct de vedere demografic decat multe alte state europene, iar filosofia actuala a sistemului de pensii, axat in cea mai mare parte pe rolul statului, va falimenta. 2. Inghetarea contributiilor in 2009 reprezinta o eroare de strategie si de viziune - efectele cele mai grave constau in faptul ca salariatii de azi pierd o buna parte din sansa unei pensii decente din sistemul privat, iar Romania pierde increderea investitorilor straini. 3. Pilonul II a facut prima plata, ceea ce darama cel mai nociv mit din jurul acestei piete: “fondurile private = cutii negre”, adica doar pui 20-30 de ani bani si nu ai nicio certitudine ca iiprimesti inapoi.
1. Bomba demografica, in plina explozie in Romania
De ce ne-am apucat, de fapt, de reforma sistemului public de pensii?
• Populatia Romaniei: in reducere si imbatranire accelerata: 23,2 mil. loc. (1990) -> 21,4 mil. loc. (2008);
• Pana in 2050: 16-17 mil. loc. (UE, BM, FMI, ONU, INCE) sau chiar 13,3 mil. loc. (cel mai pesimist scenariu, BERD, 2008);
• Pana in 2050: -21%, una dintre cele mai abrupte scaderi din Europa (dupa BG 28%, LV 26%, LTN 24%);
• Natalitate: 13,7‰ (1990) -> 10‰ (2008);
• Fertilitate: 2,3 copii/femeie (1989) -> 1,3 copii/femeie (2008);
• Varsta medie a mamei, prima nastere: 22,3 ani (1990) -> 26 ani (2008);
• Durata medie a vietii: 70 ani (1990) -> 74 ani (2008);
Evolutiile demografice au afectat grav situatia sistemului public de pensii (Pilonul I, PAYG). Tendinta data de raportul salariati – pensionari continua: 1990: 8,2 mil. la 2,5 mil. persoane (raport 3,3:1) 2008: 4,9 mil.la 4,7mil. persoane (raport ~1:1)
Concluzie 1: Demografia Romaniei este intr-o stare foarte proasta, iar evolutiile asteptate sunt foarte sumbre. Bugetul public de pensii si-a atins limitele, iar sustenabilitatea sa pe termen mediu si lung tinde la zero. Nevoia de reforma este mai mult decat evidenta.
2. Inghetarea contributiilor in 2009 – o eroare. O masura cu efecte mici la buget, dar cu costuri uriase
Efect: o „economie” de 250 mil. lei la buget (MFP).
Costuri:
- afecteaza grav interesele si proprietatea a 4,6 mil. participanti;
- poate reduce pensia lunara a participantilor cu pana la 15% (EFRP);
- afecteaza viitorul actualei generatii, lasand-o la mana statului;
- afecteaza planurile de afaceri ale investitorilor internationali;
- atentie: participantii sunt marii perdanti ai masurii, nu administratorii;
- probleme de imagine si incredere pt. Romania (tratate bilaterale);
- pietele financiare, inclusiv BVB, vor suferi mai mult din cauza crizei;
- inclusiv bugetul public va suferi (lipsa titlurilor „lungi”);
- pierderi totale de 1,07 mil. € la Pilonul II pana in 2017;
- povara fiscala viitoare: datoria structurala implicita PAYG +4,3 mld. €
Avand in vedere starea actuala si evolutia demografica a Romaniei (dezastruoase), existenta unui Pilon II de pensii private, care sa preia in viitor presiunile din sistemul public, este absolut necesara;
Pilonul II romanesc: avantaj major (una dintre cele mai moderne si eficiente arhitecturi institutionale) + dezavantaj major (cel mai redus nivel al contributiilor dintre toate sistemele similare);
Media contributiilor in sistemele asemanatoare Romaniei: 8,7% (FIAP). Ex.: SK 9%, HUN 8%, POL 7,3%. CZE pregateste in acest moment legislatie pentru un Pilon II cu contributii initiale de 6%!
Pilonul II romanesc are deja tot ce trebuie pentru a face performanta in beneficiul participantilor sai. Contributiile nu trebuie „taiate”, ci accelerate, pentru a asigura pensii private decente!
Raul nu a fost inca facut. Situatia poate fi indreptata prin OUG pana pe 20 martie (pentru respectarea L411/2004).
Concluzie 2: Efectele cele mai grave ale inghetarii: salariatii de astazi pierd o buna parte din sansa unei pensii decente din sistemul privat, iar Romania pierde increderea investitorilor straini. Dezvoltarea Pilonului II trebuie accelerata, nu franata!
3. Pilonul II romanesc a facut deja plata primei pensii private
Mitul nociv al „cutiei negre”, desfiintat!
• Vineri, 20 februarie 2009: prima plata a unei „pensii private” in Pilonul II romanesc.
• Suma? Evident mica (doar cateva luni de contributii). Semnalul? Foarte puternic.
• Cel mai nociv mit din jurul pietei de pensii private: „Fondurile de pensii sunt niste cutii negre in care doar pui bani 20-30 de ani si nu ai nicio certitudine ca ii primesti inapoi”. (mit provenit din informare insuficienta) FALS!
• In Romania, doar un caz de plata in mai putin de un an de la startul Pilonului II. In regiunea Europei Centrale si de Est, sute de mii de beneficiari ai sistemului de pensii private.
Ce se intampla in alte tari?
Ungaria
Pilonul II (1998-2008): 60.000 de beneficiari, plati de 23 mil. €
Piata in 2008: 3.000.000 de participanti si active nete de 7,5 mld. €
Pilonul III (1994-2008): 360.000 de beneficiari, plati de 946 mil. €
Piata in 2008: 1.410.000 de participanti si active nete de 2,8 mld. €
Polonia
Pilonul II (1999-2008): cateva sute de mii de beneficiari, plati de 290 mil. €
Piata in 2008: 13.800.000 de participanti si active nete de 33,3 mld. €
Romania
Pilonul II: ~100.000 de beneficiari (cazuri efective de plata) in urmatorii 10 ani
Ex. asigurari de viata: indemnizatii brute platite de 283 mil. € (1998-2008).
Concluzie 3: Daramarea mitului „fondurile de pensii sunt cutii negre in care doar pui bani 20-30 de ani si nu ai nicio certitudine ca ii primesti inapoi”. Pilonul II romanesc asteapta circa 100.000 de cazuri de plata in urmatorii 10 ani.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
