Nu demult am dat un interviu pentru revista Business Magazin care culegea impresiile mai multor oameni de afaceri, specialisti si politicieni. Iata esenta structurata aici.
Mihai Eminescu, pe langa poezie a scris si despre economie acum 140 de ani:
“De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.
Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cumcă o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.
De la Zeti la Olteanu. M-am intors acasa printr-o tara in care banca centrala este condusa de catre o fascinanta doamna, Tan Sri Dr Zeti Akhtar Aziz, guvernatoare in Malaysia. Zeti a reusit sa promoveze un nou cadru legislativ, mai puternic si mai flexibil, care pregateste banca centrala pentru provocarile viitoare ale sistemului financiar global. Adoptat in Parlamentul malaysian in iulie a.c., el va intra in vigoare in noiembrie 2009. Construit pe principiile independentei bancii centrale in materie de operatiuni, de arierate bugetare si de personal, revizuirea legislativa isi propune sa evite interventiile anterioare bazate pe criteriul urgentei. Isi propune sa previna alte crize severe care ar putea zgudui stabilitatea monetara si a preturilor. Uhauuu! Totul are loc intr-un an de criza globala, in care economia malaysiana nu se contracta, ci din contra. Exporturile dau semnale de revigorare si se pregateste aderarea la zona comerciala libera asiatica, la 1 ianuarie 2010, alaturi de alte cinci state - Brunei, Indonezia, Filipine, Singapore si Thailanda. Ingrijorarile doamnei guvernator nu contenesc. Ele tin de capacitatea institutiei pe care o conduce de a gestiona incertitudinile economice, de plasele de siguranta financiara, de protectia consumatorului.
Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre femei si barbati –ANES- a realizat un studiu potrivit caruia majoritatea functiilor de conducere sunt ocupate de barbati, doar 19 la suta dintre ministri si 9,76 la suta dintre parlamentarii romani fiind femei. Desi fata de anul anterior, cand nu era nicio femeie ministru, rezultatul este mai bun, dar ponderea femeii in aceste functii de conducere este considerata ca fiind redusa.
“Media europeana, in randul ministrilor din guvernele nationale, arata ca proportia barbatilor in raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25 la suta femei, 75 la suta barbati)”, se arata in studiu.
Procentul functiilor ocupate de femei creste odata cu scaderea nivelului decizional
In ceea ce priveste situatia participarii femeilor la primul si la al doilea nivel de luare a deciziei in cadrul ministerelor, in ceea ce priveste posturile publice de conducere care nu sunt politice, in anul 2009, in functii de secretar general, secretar general adjunct, inalt functionar public sau director general sunt cinci femei si 15 barbati, iar la nivelul doi, pe functii de secretar general adjunct, secretar adjunct, director general sau director sunt 36 de femei (46,2 la suta) si 42 de barbati (53,8 la suta).
In perioada 2004 – 2008 la nivelul Senatului 9,48 la suta dintre senatori erau femei, iar la nivelul Camerei Deputatilor 10,54 la suta dintre pozitii erau ocupate de femei.
In legislatura 2008-2012, la nivelul Senatului, doar 5,83 la suta dintre pozitii sunt ocupate de femei, iar in Camera Deputatilor, 11,3 la suta dintre deputati sunt femei.
“In comparatie cu media parlamentelor statelor UE (24 la suta) si cu procentul din Parlamentul European, in legislatura 2004-2009 (31 la suta), Romania detine o reprezentare a femeilor parlamentar de doar 9,76 la suta, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008. In Parlamentul European, reprezentativitatea femeilor a cunoscut un salt semnificativ, de la 31 la suta in mandatul precedent la 35 la suta in mandatul 2009-2014. Romania detine in actualul Parlament European 36 la suta femei”, precizeaza ANES.
In urma analizei s-a constatat o perpetuare a slabei reprezentari a femeilor in Parlamentul Romaniei ales in 2008, la Senat situatia prezentandu-se chiar mai rau decat in legislatura anterioara, intrucat din 137 de senatori, doar opt sunt femei (5,8 la suta).
“Alegerea Robertei Anastase in functia de presedinte al Camerei Deputatilor, reprezinta o premiera pentru Romania, aceasta fiind prima femeie care detine a treia functie in stat, de dupa alegerile din 1990“, precizeaza ANES.
De asemenea, doar 114 femei au reusit sa obtina un post de primar la ultimele alegeri locale, aceasta situatie fiind, in opinia specialistilor, consecinta faptului ca Romania este inca “o societate patriarhala, puternic ancorata in traditionalism si misogina”.
Motto: Noaptea de 23 august 1572, atribuita Sfântului Bartolomeu, marcheaza
evolutia religioasa sii politica a Europei.
Anul acesta, mai precis pe 10 iulie, s-au implinit 500 de ani de la nasterea lui Jean Calvin. Evenimentului i s-a acordat o atentie deosebita in mediile academice occidentale.
Cu atat mai mult a fost si cazul Institutului de Istorie a Reformei din Geneva care a organizat un colocviu impresionant dedicate vietii si operei teologului.
Din pacate, la noi reactiile au fost aproape inexistente. Nici nu e de mirare, daca ne gandim ca summa lui Calvin, Invatarea religiei crestine, a fost tradusa din engleza, nu din franceza sau latina, asa cum ar fi fost de asteptat.
Nici traducerile sau lucrarile autohtone dedicate subiectului nu abunda. Prin urmare, pentru luna aceasta, propun recenzia unei carti considerate drept una de referinta in mediile noastre academice: Razbunare impotriva tiranilor. Teoria politica a protestantismului francez. Selectia textelor, introducerea, traducerea, comentariile si notele apartin bunului meu prieten Ovidiu Victor OLAR. Lucrarea este publicata in colectia „Idei politice fundamentale”, Bucuresti, Nemira, 2007, iar recenzia este realizata de dr. Eugen Ciurtin. Vezi aici
Va recomand un bun articol pe care Cosmin Alexandru il scrie in Revista 22 si care raspunde unei carente majore a spiritului civic romanesc: aprecierea fata de lucrul bine facut, fata de omul potrivit la locul potrivit, fata de un gest laudabil
“Politica e o meserie. Ca în orice altă meserie, te duci la serviciu, faci ceva şi apoi te uiţi să vezi ce-a ieşit. Dacă tot timpul ţi se spune că a ieşit prost, şi asta în principal din cauză că tu eşti în neregulă, şansele să dezvolţi o atitudine pozitivă faţă de ce faci sau faţă de cei pentru care faci sunt minime. Practic, sunt zero.
Am intrat într-un cerc vicios. Pe măsură ce ne înjurăm mai tare politicienii, câştigă teren politicieni mai demni de înjurat.
Să ne gândim pentru o clipă fiecare la noi înşine: cum ne-am simţi să ne ducem în fiecare zi la un job la care să putem paria dinainte că, aproape orice am face, clienţii noştri vor fi nemulţumiţi, ne vor apostrofa şi ne vor condamna public? Cam cu ce tragere de inimă ne-am trezi dimineaţa şi cu ce respect de sine am adormi noaptea?
Şi atunci, cam ce fel de oameni se pot înhăma, cu şanse, la o carieră politică în România de azi? În acest moment, îmi pare că principala calitate care se cere de la un politician român e să fie cât mai imun la critici. Or, ca să poţi să nu-ţi pese de ce părere au ceilalţi despre tine, trebuie să fii orientat exclusiv către interesul tău personal sau al găştii care te ţine în braţe.”
Continuare:aici
Dintotdeauna am gandit despre mine ca sunt o persoana complet neinteresanta pentru presa de scandal. Batalia ideatica nu mai este atractiva, iar pixul si hartia par instrumentele secolului XIX in forfota mediatica actuala. Cine are, totusi, interesul sa creeze variate scandaluri creative in jurul meu si de ce? Daca am ceva de spus o fac direct si transparent, ca pana acum. Nu am nevoie de intermediari.
De pilda, sunt uimita sa citesc o astfel de declaratie si nu pot sa o interpretez altfel decat ca cineva o informeaza total eronat pe domnisoara Elena Basescu.
Cu atat mai mult cu cat nu am atacat pe nimeni din partid si au vazut cu totii ca atat Presedintele, cat si EBA, in calitatea sa de candidat independent, au declarat public, in variate forme, ceea ce mentionam si eu intr-un vechi comentariu de pe blog care a starnit nemultumirea colegilor: “cred ca prezenta ei pe listele PDL poate aduce prejudicii atat Presedintelui, cat si partidului” .
Adevarul este ca nu am fost la Parlamentul European saptamana trecuta si nu am primit un astfel de mail de la deputatul maghiar. Acum lucrez la Guvernul Romaniei.
Nu sunt prietena cu domnul deputat maghiar. Daca am fi fost prieteni primul lucru pe care i l-as fi recomandat ar fi fost sa intervina pe langa eurodeputatii UDMR pentru a nu mai solicita autonomia regiunilor cu populatie de etnie prepoderent maghiara din Romania. .
Adevarul este ca nu l-am contactat niciodata pe acest eurodeputat maghiar (nici macar in cadrul PE) si nu am fost colega cu dansul in Comisia de Bugete. L-am recunoscut doar cand i-am vazut poza. Asadar, il stiam din vedere, cu ocazia participarii intregii delegatii romane a PPE la o cina a Ambasadei Maghiare din Bruxelles. Domnul Theodor Stolojan participa la lucrarile Comisiei de Bugete. Eu participam la lucrarile Comisiei de Afaceri Economice si Monetare.
Pentru alegerile europarlamentare am fost sustinuta explicit de catre doua filiale PDL, Salaj si Ilfov, si nu vad rostul neadevarurilor propovaduite de catre unii din presa romaneasca. Am dus o campanie febrila in toata tara, cu accent pe zona judetului Salaj. Dovezile se gasesc pe tot traseul meu electoral si pe blog. Am ales un judet foarte greu din punct de vedere al structurii politice: singurul judet rosu din Transilvania, UDMR puternic, iar primarul municipiului este PNL-ist. Rezultatul vorbeste de la sine: cel mai bun scor din ultimii 20 de ani pentru PDL Salaj si prima victorie PDL+EBA in fata PSD+PC.
Nu as fi avut absolut nimic de castigat dintr-o astfel de interventie, iar cuvantul “razbunare” lipseste din mentalul meu. Cred in Dumnezeu si consider ca isi face treaba bine.
Fapte, nu vorbe! Investigatie autentica, nu barfe! Pot sa am asa ceva macar de ziua mea? Am intrat in politica ca sa servesc si nu ca sa ma servesc.
Înclin să cred că înregistrarea video a şedinţei PSD a fost “livrată” presei pentru a transmite populaţiei mesajele pe care nu le puteau proba şi pe care nu doreau să şi le asume public. Doar că, experţi fiind în arta camuflajului ca mijloc de apărare publică, fruntasii PSD au ales, pentru a supravieţui, să se confunde cu un mediu impertinent, inconsistent şi incompetent.
Via coloraţie a declaraţiilor acestora depăşeşte cu mult performanţele sepiilor şi ale cameleonilor. Lipsiţi cu desăvârşire de mijloace eficiente pentru a propune politici publice anticriză şi sub pericolul iminent al alegerilor prezidenţiale, aceşti maeştri abordează o atitudine războinică, ameninţătoare. “Să-i atacăm!” Mi-am amintit, invariabil, de strategiile similare ale comuniştilor, ale linşărilor mediatice şi ale mineriadelor. PSD nu este nici neocomunist, nici socialist. E un partid al baronilor locali lipsiţi de cultura politică de tip democratic. Atributele acestui partid rămân incompetenţa şi lipsa de verticalitate.
PSD produce nasturi mediatici şi linguri de lemn anti-prezidenţiale. În schimb, PDL propune reducerea taxelor, programul “Prima Casă”, reforma educaţiei şi o administraţie publică mai suplă. “Nu accept”, conchide dur domnul primar Mazăre, aruncând praf în ochii românilor. Nu teamă le-a provocat democrat - liberalilor, şi nici derută n-au reuşit să semene. PSD s-a afişat ca un mârşav conspirator căruia nu-i prieşte nici la Guvernare, nici în opoziţie. Pur şi simplu nu şi-a definit clar o identitate politică, cu excepţia, poate, de cea de “atacator”.
Cel mai puţin plauzibilă şi nejustificată s-a dovedit palma aplicată programului “Prima Casa”. Atacurile nu s-au îndreptat împotriva domnilor E. Boc, Prim-ministru, şi Gh. Pogea, ministru de finanţe, ci împotriva a aproximativ 17.000 de familii care urmează să beneficieze de prima lor casă.
Încerc senzaţia permanentă că PSD joacă la două capete şi urmăresc constant două ţinte, asemeni şopârlelor Gecko cu coada lăţită în formă de cap, astfel încât în cazul unui pericol să-şi poată deruta duşmanii.
În cazul actualului parteneriat la guvernare, strategia nu poate să dea roade. Vrând, nevrând, trebuie să ne conformăm realităţii economice, mult mai dură decât cea politică. E limpede că suntem martorii complicităţii, a desincronizării premeditate faţă de PDL şi faţă de România, a făţărniciei şi a imposturii, a unui PSD blocat în trecut.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre femei si barbati –ANES- a realizat un studiu potrivit caruia majoritatea functiilor de conducere sunt ocupate de barbati, doar 19 la suta dintre ministri si 9,76 la suta dintre parlamentarii romani fiind femei. Desi fata de anul anterior, cand nu era nicio femeie ministru, rezultatul este mai bun, dar ponderea femeii in aceste functii de conducere este considerata ca fiind redusa.
Anul acesta, mai precis pe 10 iulie, s-au implinit 500 de ani de la nasterea lui Jean Calvin. Evenimentului i s-a acordat o atentie deosebita in mediile academice occidentale.
