Andreea Paul Vass, consilierul pe teme economice al premierului Emil Boc, explica, la Realitatea FM cauzele care au dus la criza din Grecia. „Statul elen are o grava problema de credibilitate care a derivat din matrasirea unor date macrocontabilicesti ceea ce a dus la o explozie a deficitelor fiscale si o cheltuire mult mai mare decat capacitatea economiei elene de a produce. In plus, statul elen s-a imprumutat prost, expunandu-se pe termen scurt”, spune Andreea Paul Vass.
Intrebata daca Romania poate fi in acelasi pericol, ea spune ca acest lucru s-ar fi putut intampla in 2008 cand si la noi “gradul de expunere a datoriei externe pe termen scurt a fost similar Greciei, de aceeasi valoare, 20 miliarde de euro” dar, in acest moment riscul a fost “contrabalansat de imprumutul contractat de la institutiile internationale, la o rata favorabila a dobanzii”.
Asculta aici: Andreea Paul Vass, in dialog cu Catalin Striblea si Gabriel Maricescu
Bunastarea romanilor este sustinuta de din ce in ce mai mult de veniturile celor care muncesc in strainatate. In anul 2008, 240 milioane euro au intrat oficial in bugetele familiilor romanesti (conform Eurostat, 11 februarie 2010) - cu 14% mai mult decat in anul anterior. Dintre acestea, 140 milioane euro provin din statele membre, iar 100 milioane de euro din tarile din afara UE.
Evident ca cifrele oficiale sunt derizorii in raport cu cele reale. Este suficient sa pornesti de la scenariul ipotetic in care circa 2 milioane de romani lucrau oficial in strainatate ca sa intelegem ca cele 120 euro/lucrator trimisi acasa in anul 2008 sunt departe de cifrele reale. Survolului statistic ii scapa transferuri semnificative.
La nivel comunitar, transferurile intra-comunitare si extra-comunitare oficiale s-au ridicat la 32 miliarde euro in acelasi an 2008 (comparativ cu 19,4 miliarde euro in 2004), din care doua treimi provin din tari precum Spania (25% din totalul remitentelor europene), Italia (20% din totalul remitentelor europene), Franta (11% din totalul remitentelor europene) si Germania (10% din totalul remitentelor europene).
Unii cred in redresarea economiei romanesti. Sunt cei care dau tonul mersului lucrurilor. Investitorii straini danseaza dupa cantecul lor. Dau verdele sau rosul semaforului de la intrarea in Romania. Acum e vorba de agenţia de evaluare financiară Fitch care a îmbunătăţit perspectiva ratingului României, de la “negativă” la “stabilă“, şi a confirmat calificativele acordate pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă naţională, la “BB plus” şi, respectiv, “BBB minus”. Mai avem un drum lung de parcurs de la ´stabila´ la ´pozitiva´.
Voi, romanii, sunteti optimisti sau pesimisti in ceea ce prieste anul 2010?
Atena: “Speculaţiile asupra unei ieşiri din zona euro sunt greu de înţeles. Exclud categoric ca Grecia să părăsească zona euro”, a declarat ministrul grec de finante Papaconstantinou. “Vom regla problemele noastre bugetare singuri. Nu avem nevoie de sprijinul financiar al nimănui şi nu aşteptăm niciun ajutor extern”.
Autoritătile de la Atena au promis reducerea deficitului fiscal de la nivelul actual de 12,7% din PIB la 8,7% din PIB în 2010 si la 2,8% din PIB pana in 2012. Reusita acestui program ramane sub semnul intrebarii. De ce?
Dan Popa:Considerati ca vizita FMI este o simpla formalitate in vederea acordarii urmatoarei transe din imprumut sau ne gaseste cu o parte din teme, nefacute? (Am in vedere aici legea unitara a pensiilor si cea a responsabilitatii fiscale, inca nefinalizate).
Competitivitatea unei natiuni nu depinde doar de capacitatea mediului de afaceri de a fi performant, la nivel micro (agent economic) si mezoeconomic (sectorial), ci si de politicile publice care favorizeaza derularea eficienta a afacerilor. Or, inclestarea dintre masinaria guvernamentala si afaceri este feroce. Dovada stau scrasnetele de dinti si scanteile din privirile unui antreprenor sau ale unui angajat care se loveste de slaba performanta a administratiei publice.
De pilda, in Polonia, la un curs de schimb similar cu cel din Romania si o rata anuala a inflatiei de 3,8% in 2009, rata dobanzii de referinta este de 3,5%. Romania continua sa fie atractiva pentru depozite, in defavoarea creditarii si investitiilor. Diminuarea ratei dobanzii de referinta la 7,5% este asadar buna, dar insuficienta!
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
