10% sunt actiuni pe care nu le putem controla. Este cazul, de pilda, atunci cand:

1. ploua,

2. cineva varsa cafeaua pe noi,

3.  ne jigneste cineva,

4. politicianul ia o decizie proasta,

5. sindicatul militeaza pentru interesul unui anumit politician si nu in interesul nostru, al angajatilor care cotizam,

6. tehnocratul ramane complice cu malpraxisul sau cu incalcarea deontologiei profesionale, fie ca e vorba despre un doctor, un profesor, un economist, un judecator, un procuror, un sociolog care manipuleaza sondajele electorale,

7. functionarul public sau decidentul politic cere spaga pentru furnizarea unui serviciu public de drept cuvenit.

(more…)

Presedintele Basescu le dovedeste politicienilor ca nu trebuie sa fie doxa de economie ca sa inteleaga de ce e nevoie acum de masuri administrative si economice dure, orientate cu prioritate catre investitii, insotite de masuri sociale prudente. Stiu ca, de prea multe ori, ratiunea si responsabilitatea par atuuri straine ale decidentilor politici. Noutatea actualelor decizii de politica publica devine automat produs public nedigerabil de catre populisti si oportunisti, darminte de catre beneficiarii de privilegii pana deunazi direct afectati.

Sa ma explic.

(more…)

SAR a lansat astazi raportul “Intra sanatatea romaneasca in coma? O analiza a politicilor de sanatate si farmaceutice in Romania“. Am asistat la dezbaterea declansata cu aceasta ocazie.

Solutiile propuse aici la criza financiara majora cu
care se confrunta sistemul sanitar din Romania la finele lui 2009 si in anii urmatorii trebuie sa raspunda la cateva provocari majore:

1. care este nivelul alocarilor pentru sanatate din PIB pe care ni-l permitem la o cota unitara de 16%? daca dorim o alocare mai mare de 3-4% – cat e in prezent – trebuie sa rediscutam marimea impozitelor pe care suntem dispusi sa le platim catre stat in viitor.

2. care este pachetul de servicii pe care il furnizam gratuit populatiei, respectiv cota parte gratuita? de ce blocata dezvoltarea sistemului privat de sanatate?

3. salariile din sistemul sanitar sunt mult prea mici, ceea ce antreneaza un exod cam de 50% al medicilor rezidenti in strainatate. cum putem acoperi acest decalaj salarial nejustificat fata de celelalte profesii, paralel cu eliminarea paradoxurilor romanesti de risipa a fondurilor publice in sistemul sanitar? Exemplu: dependenta anti-concurentiala la insulina.

4. cum se pot acoperi golurile prin care se scurg si asa putinele finantari in sistemul sanitar? cum se pot eficientiza achizitiile nationale de medicamente?

5. avem o natiune plina de pensionari pe caz de boala sau de invaliditate, nefondate in realitate. cine va putea curata acest sistem pervertit pe care il suporta acum toti platitorii de taxe si impozite din mediul privat?

Chiar daca nu exista nicaieri in lume un sistem sanitar perfect functional, cred ca plumbul din aripile modernizarii sistemului de sanatate romanesc are un nume: coruptie.

In urma actiunii initiate de SAR, Tribunalul Bucuresti a decis in data de 9 noiembrie 2009 sa oblige Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) sa faca publice date legate de contractele de explorare / exploatare in platforma continentala a Marii Negre, incheiate cu compania SNP Petrom (preluata de OMV). Pana la acum ANRM refuza sistematic sa prezinte date legate de aceste contracte privind resursele publice.

Puteti vedea decizia instantei: aici

(more…)

Dupa ce am fost consultata de catre SAR cu privire la implicatiile crizei economice actuale asupra Romaniei si masurile anti-criza pe care le consider viabile (alaturi de alti 12 economisti), ieri am asistat la lansarea Raportului Anual de Analiza si Prognoza: Romania 2009 – criza economica si statul de drept.

Discutiile ce au urmat au fost aprinse, contradictorii, iar fiecare cuvantator isi apara interesele proprii, in special pe cele sindicale. Capacitatea de a intelege ansamblul si de a gandi stimulentele cele mai eficiente, pornind de la un fel de helicopter view al economiei si societatii romanesti au esuat. Nu mi s-a parut ca dezbaterile au reusit sa adauge prea multa valoare raportului SAR.

Va prezint sumarul acestui raport:

1. Riscul major pentru Romania in 2009 este acela ca urgentele si temerile generate de criza economica globala sa ne faca sa uitam de agenda de reforma si a bunei guvernari. Acest lucru ar fi cu atat mai nepotrivit cu cat mare parte din problemele actuale ale Romaniei se datoreaza proastei administrari a precedentului guvern, iar nu crizei globale. Romania se confrunta in paralel cu criza economica, cu o criza bugetara autoprovocata de guvernul anterior si aliatii sai parlamentari, care a dus la apogeu proastele practici bugetare cronice in administratia romaneasca. Ele sunt detaliate in sectiunea 4 a raportului (pg. 13-27).

2. SAR avertizeaza ca bugetul de stat sau programul anticriză nu vor fi instrumente miraculoase, de natura sa rezolve toate neajunsurile economice din 2009, in conditiile in care capacitatea de a pune in practica proiecte este mica, iar politica fiscala a fost compromisa ca instrument de guvernare in ultimii ani. Actualul deficit bugetar, prognozat pentru anul 2009 de expertii SAR ca dublu fata de estimarea guvernului, a fost cauzat numai pe sfert de scaderea veniturilor datorata crizei, in rest fiind vorba de proasta guvernare si planificare care au precedat-o.

3. In acest context, SAR atrage atentia ca pentru mentinerea unui deficit bugetar sustenabil trebuie intarit controlul asupra cheltuielilor publice, cu precadere cele curente si de personal, mergand pana la inghetarea salariilor in sectorul public. Este recomandata eficientizarea cheltuirii si alocarea banilor in programe multianuale bine gandite. E mult mai important ca acum guvernul sa dea dovada de responsabilitate, decat ca partidele componente sa isi respecte promisiunile electorale anterioare. Populatia va intelege ca nu merita tinute promisiuni care ar duce la deraiarea economiei si adancirea crizei.

4. In acelasi timp, SAR atrage atentia ca bugetul actual se bazeaza in proportie prea mare pe
fonduri europene incerte. Utilizarea acestora este destul de problematica, pe de o parte datorita capacitatii de organizare interna, pe de alta datorita lipsei de progrese clare in lupta anticoruptie.

Daca pana in luna iunie Romania nu inregistreaza progrese reale, iar Parlamentul va continua sa fie principalul obstacol in calea luptei anticoruptie la nivel inalt, UE ne poate retrage o parte din fondurile pentru infrastructura pe care guvernul se bazeaza atat de mult.

5. Romania nu va mai creste semnificativ in anul 2009, avertizeaza expertii SAR, in ciuda unei mari variatii a estimarilor. 2009 va fi un an de cvasi-stagnare in cel mai bun caz, daca se evita riscurile majore. Indicatorii prognozati de expertii SAR sunt mult mai pesimisti decat cei pe care se bazeaza bugetul aprobat de Guvernul Boc (paginile 3-7).

6. Impactul crizei asupra sectoarelor economice este asimetric, dar principalele probleme sunt
scaderea drastica a cererii, blocajele financiare care afecteaza industriile in lant, costul creditului si
volatilitatea cursului de schimb. Sectoarele cele mai afectate par a fi industria auto, sectorul financiar-bancar, transporturile si industria metalurgica.

7. In ciuda asteptarilor ca preturile sa scada, prognozele indica o stagnare sau chiar o crestere (moderata) in toate sectoarele.

8. Somajul va ramine in Romania sub media europeana in 2009, desi exista disponibilizari importante.

9. Guvernul Boc nu are de ales intre a fi un guvern anticriza sau unul anticoruptie. Ambele deziderate trebuie implinite simultan: legatura dintre cheltuiala discretionara si profitul necuvenit
de pe urma conflictului de interese cu actuala situatie economica este documentata prin mai multe
proiecte SAR. Din monitorizarea desfasurata in 2008, a reiesit ca 21 de presedinti de consilii judetene si aproximativ 13% dintre consilieri judeteni aveau probleme de integritate. 2008 a fost si o intoarcere la practica alocarii discretionare de fonduri catre administratiile locale, un alt procedeu care stimuleaza coruptia. Amploarea fenomenului si rolul important al alesilor locali in gestionarea fondurilor europene impun cresterea eficientei instrumentelor preventive si de sanctionare (pag 27-32).

Nota dominanta in 2009 va fi incertitudinea, iar principalele probleme economice vor fi scaderea
accelerata a cererii, blocajele financiare, costul ridicat al creditului si volatilitatea cursului de schimb.

In ciuda dificultatilor, apar acum posibilitati noi de reforma, in special in sectorul public, asa cum s-a
intamplat si in perioada 1997-1998, cand Romania a ajuns in pragul colapsului. De ce n-am folosi si acum criza ca oportunitate? Acesta e principalul mesaj al SAR.

Detalii aici