Nu doresc sa cert acum defel ratacirile inerente ale guvernantei economice din ultimii ani. Am facut-o cu totii mult prea des. Au fost aprig dezbatute, uneori cu rafinament, alteori cu o injusta stigmatizare. Astazi e luni si vreau sa fiu pozitiva. Poate si pentru ca fetita mea a implinit o saptamana. Va propun sa ne conectam la cel mai important ingredient al framantarilor actuale: increderea. Increderea ca lucrurile evolueaza in bine, chiar daca nu cu viteza pe care ne-am dori-o cu totii.
Monitorizarea lunara a absorbtiei fondurilor europene si stadiul de implementare a masurilor de stimulare a economiei ofera doar o palida imagine a realitatii economice romanesti. Totusi, ele se impun.
Mai intai pentru un adevar nezugravit in roz. In al doilea rand, pentru ca discursul public in materie capata dimensiuni grotesti, adeseori nejustificate. Disperarea neputincioasa a celor care si-au facut un murdar obicei din infierarea sistematica a cetatenilor impotriva guvernului actual – desi perplexitatea nu a fost niciodata solutia ideala – este contrabalansata de cateva evolutii net pozitive.
Asadar, ma rezum aici la doua decizii salutare care au vizat:
1. Prezentarea unui raport lunar sub forma unei Carte Albe a absorbţiei fondurilor europene. Asadar, fiecare autoritate de implementare prezinta lunar un raport transparent privind absorbţia fondurilor structurale, care cuprinde în principal evaluări punctuale pe programe şi proiecte, precum şi principalele probleme identificate şi modalităţi de ajustare. Astfel sunt vizibile vitezele diferite in progresul absorbtiei fondurilor europene si sunt preluate semnalele consultantilor privati activi pe piata.
a. Platile efective catre beneficiari - care au atins 903 milioane euro in prezent – au crescut in prima jumatate a anului 2010 cu 52% fata de sfarsitul anului 2009 si de cinci ori fata de sfarsitul anului 2008. Dintre acestea, cele mai mari plati s-au facut pana acum prin Programul Operational Regional. b. Dinamici similare cunoaste si valoarea proiectelor aprobate, care acopera 3,3 miliarde euro la mijlocul anului 2010: 53%, respectiv de 4,5 ori la aceleasi perioade de raportare ca mai sus. c. Proiectele depuse se ridica la un cuantum de 10,31 miliarde euro la 30 iunie 2010, adica cu 35% mai mult decat la sfarsitul anului 2009 si de 3,2 ori mai mult decat la sfarsitul anului 2008.
2. Stadiul de implementare a pachetului de masuri pentru stimularea economiei:
a. Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maxim 200 mii euro (ajutoare de minimis).
b. Amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico – financiară.
c. Încurajarea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit.
Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe sociale.
d. Achitarea datoriilor administraţiei centrale către agenţii economici: facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate.
e. Reducerea/eliminare/comasare a unui număr de 215 taxe şi tarife cu caracter nefiscal.
f. Menţinerea cotei unice de impozitare la 16%.
g. Tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic (maxim trei luni), după cum urmează: din punct de vedere al angajatului – ca venituri de natură non – salarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale.
h. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata Contribuţiei de Asigurări Sociale.
Programul „Prima casă”.
i. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare a IMM.
j. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească.
k Sprijinirea asociaţilor de proprietari prin garanţii de stat pentru contractarea creditelor în vederea reabilitării termice a locuinţelor.
La acestea se adauga urmatoarele intentii:
l. Eliminarea impozitului minim in toamna anului 2010.
m. Sprijinirea tinerilor întreprinzători prin facilitati care vor fi aprobate pana la sfarsitul acestui an.
n. Simplificarea mecanismelor birocratice – vizand unificarea declaraţiilor începând cu 1 ianuarie 2011.
o. Salarizarea unitară – demarata in 2009 si finalizata pana la sfarsitul anului 2010.
p. Eliminarea pensiilor care nu au la bază principiul contributivităţii – se reevaluează un număr de aproximativ 200.000 de pensii speciale, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziei Curţii Constituţionale; de asemenea, se reevaluează pensiile acordate abuziv pe motiv de boală.
r. Adoptarea celor patru coduri, din domeniul justiţiei.
s. Procesul de descentralizare în domeniul sănătăţii, educaţiei şi administraţiei publice locale.
t. Implementarea Legii Parteneriatului Public – Privat adoptata de curand in Parlament.
O dezbatere politica fierbinte va fi generata de modelul de impozitare pentru care va opta Romania in domeniul pensiilor. Este necesara vreo modificare in acest sens, corelata cu reforma sistemului public de pensii? Eu spun categoric da. Daca nu toti imi impartasesc optiunea, am certitudinea ca in cel putin doua puncte suntem cu totii de acord: batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia si munca trebuie stimulata. Munca multa inseamna contributii mari, iar ele trebuie recompensate cu pensii mari. Inainte sa cernem opiniile pro si contra privind marimea pensiilor si varsta de pensionare pe care si le pot permite romanii, concluziile consultarilor publice ce vor urma, iata pentru ce sisteme de impozitare au optat statele membre ale UE sau Norvegia si alte state dezvoltate din OECD.
De pilda, Bulgaria, Slovacia si Lituania nu impoziteaza defel pensiile. Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Cipru, Malta sau Romania nu impoziteaza pensiile cele mai mici. In schimb, Franta, Spania, Irlanda sau Olanda impoziteaza inclusiv cele mai mici pensii cu cote intre 5,5% (Franta) si 33,5% (Olanda).
Aproximativ jumatate din statele europene includ pensiile in categoria veniturilor si le impoziteaza ca atare, in marea lor majoritate cu cote progresive. Adeseori, cele mai inalte trepte de impozitare depasesc 40%. Se ridica chiar la 52% pentru cele mai mari pensii in Olanda. Celelalte state aplica reguli specifice de impozitare bazate, de obicei, pe anumite trepte de pensii care se pot modifica de la un an la altul.
Exista insa si tari in care pensionarii platesc din pensie o contributie la asigurari de sanatate: Finlanda (1.5%), Austria (3.75%), Norvegia (3%), Germania (0.85%).
Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar, iar reforma actualelor sisteme de pensii este pe agenda europeana cu rang de prioritate zero. O dezbatere publica a fost lansata de catre Comisia Europeana pe 7 iulie 2010.
Sa lamurim pe indelete aceste aspecte.
I. Pensiile nu se impoziteaza in 3 tari europene: Bulgaria, Slovacia si Lituania.
II. Pensiile sunt considerate venituri si se impoziteaza cu aceleasi cote ca si veniturile, in general fiind vorba de cote progresive, in urmatoarele tari:
Grecia:
- Se aplica regulile generale de impozitare, cu exceptia invalizilor de razboi si a familiilor acestora, respectiv pentru nevazatori.
- Incepand cu anul 2010 au fost introduse 9 trepte de impozitare, cea mai ridicata treapta fiind de 45% pentru un venit mai mare de 100.000 Euro anual.
Spania:
- Incepand cu anul 2007 s-a facut trecerea de la 5 la 4 trepte de impozitare in functie de nivelul pensiei anuale:
a. 0 Euro – 17.707 Euro – 24%
b. 17.707 Euro – 33.007 Euro – 28%
c. 33.007 Euro – 53.407 Euro – 37%
d. > 53.407 Euro – 43%
Franta:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 5,875 Euro – 5,5%
b. 11,721 Euro – 26,030 Euro – 14%
c. 26,031 Euro – 69,783 Euro – 30%
d. > 69,783 Euro – 40%
Irlanda:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 36,400Euro – 20%
b. > 36,400Euro – 41%
Finlanda:
- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 15.200 Euro anual.
- Se aplica cote progresive intre 6,5 % – 30,5%,
Cipru:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pentru pensiile anuale:
a. 0 Euro – 19.500 Euro – 0%
b. 19,500 Euro – 28.000 Euro – 20%
c. 28.000 Euro – 36.301 Euro – 25%
d. > 36.301 Euro – 30%
Luxemburg:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv cu 17 trepte de impozitare.
Malta:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv, pe 4 trepte de impozitare pentru pensiile anuale: pana la 8.500 Euro – 0%; intre 8.500 Euro – 19.500 Euro: 15% – 25%; peste 19.500 Euro – 35%.
Olanda:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv pe 4 trepte pentru pensiile anuale: pana la 17.500 Euro – 33,5%; intre 17.500 – 54.776 Euro: 41,8%- 42%; peste 54.776 Euro – 52%.
Marea Britanie:
- Se aplica impozitul pe venit progresiv.
Belgia:
- Se aplica cota progresiva intre 25% – 50%.
Romania:
- Se aplica cota unica de 16% pentru pensiile mai mari de 1.000 lei lunar – se aplica doar sumei care depaseste 1.000 de lei, nu integral la pensia mai mare de 1.000 de lei. Sub 1000 lei pensiile nu se impoziteaza.
III. Reguli specifice de impozitare a pensiilor gasim in tarile:
Norvegia:
- Pensiile sunt supuse impozitului pe venit progresiv, cu exceptia pensiei minime.
- Incepand cu 2010 se aplica un impozit de 15% pentru pensionarii care nu domiciliaza in Norvegia.
Germania
- Se impoziteaza cu 0% pensiile mai mici de 16.800 Euro anual (suma se dubleaza pentru persoane casatorite) acordate in anul 2008.
- In anul 2009, limita de impunere fiscala a scazut la 16,460 Euro anual.
Austria:
- Nu se impoziteaza in 2008 pensiile mai mici de 13.500 Euro anual, iar in 2009 pensiile mai mici de 15.000 Euro.
Portugalia:
- Nu se impoziteaza pensiile sub 6.000 Euro anual, dar sunt impozitate cele peste 6000 euro.
Slovenia:
- Incepand cu 2009 nu se impoziteaza pensiile mai mici de 3.051,35 Euro pe an (Euro 254,27 pe luna), dar se impoziteaza cele care depasesc aceasta limita.
Suedia:
- Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.
- In rest, se aplica impozitul pe venit, cu exceptia ajutorului de intretinere pentru varstnici.
Ungaria:
- Pensiile cumulate cu salariul se impoziteaza.
Letonia:
- Pensiile acordate inainte de 1 ianuarie 1996 nu sunt impozabile.
- Se impoziteaza insa pensiile acordate sau recalculate dupa 1 ianuarie 1996 mai mari de 1.980 LVL anual ( 2.819 Euro).
Estonia:
- Pentru persoane care desfasoara activitati profesionale se aplica 0% impozit pentru pensiile mai mici de 3.000 EEK lunar (192 Euro).
- Pentru persoane care nu desfasoara activitati profesionale se aplica 0% pentru pensiile mai mici de 5,250 EEK lunar (336 Euro).
- Se aplica cota unica peste aeste niveluri.
IV. Batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia. Cat trebuie sa contribuim si cati ani?
Romania ramane nu doar cu cea mai mica pensie in UE (cu exceptia doar a Bulgariei), cu cea mai mica varsta efectiva si legala de pensionare (cea din urma va creste la 60 de ani pentru femei si la 65 de ani pentru barbati pana in 2015), cu cea mai subdezvoltata piata a fondurilor publice de pensii administrate privat (cu doar 0,5% din PIB, fata de Bulgaria – 4% din PIB, Letonia, Slovaia – 5% din PIB, Estonia – 7% din PIB, Ungaria – 10%, Polonia – 14% din PIB), dar si cu cea mai mica contributie la pilonul II pe pensii in randul statelor care au astfel de sisteme (cu exeptia doar a Letoniei).
Vezi tabelul din atasament pentru detalii: tabel-11
Mai mult decat atat, cand vorbim de varsta de pensionare in Romania trebuie sa tinem seama ca, in momentul de fata, varsta reala medie de pensionare este de 55,5 de ani, semnificativ mai mica decat in celelalte tari europene: Irlanda – 64,1 ani; Marea Britanie – 63,1 ani; Letonia – 62,7 ani; Spania – 62,6 ani; Estonia – 62,1 ani; Germania – 61,7 ani; Finlanda – 61,6 ani; Italia – 60,8 ani; Grecia – 61,4 ani; Austria – 60,9 ani’ Slovenia – 59,8 ani; Franta – 59,3 ani; Polonia – 59,3 ani.
Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar. Insisi comisarii europeni reclama bomba cu ceas a sistemelor publice de pensii care trebuie rapid reformate. Comisia Europeana a publicat de curand Green Paper on Pensions, ocazie cu care au aparut noi puncte de interes pe agenda europeana. Este vorba in special de: asigurarea adecvarii si a sustenabilitatii sistemelor de pensii; cresterea varstei de pensionare si asigurarea unui echilibru intre durata vietii profesionale si a vietii la pensie; inlaturarea obstacolelor din calea mobilitatii pensiilor in plan pan-european; pensii mai sigure si mai transparente, respectiv un acces imbunatatit la informatie si educatie financiara.
In general, contributiile la pensii nu au fost modificate in ultimii doi ani in statele membre ale UE. In schimb, varstele de pensionare au crescut si vor creste in continuare pana la 65 de ani, in general, chiar 67 de ani in tari precum Germania, Danemarca sau Suedia.
UE lanseaza o dezbatere publica pe data de 7 iulie 2010 cu privire la asigurarea unor sisteme adecvate de pensii, sigure si sustenabile si a modului in care actiunile la nivel european pot sustine eforturile nationale in acest domeniu. Un sondaj recent arata insa ca 73% din cetatenii europeni anticipeaza ca vor avea niveluri mai mici ale pensiilor in viitor, ca vor trebui sa munceasca mai multi ani pana la pensionare sau ca vor trebui sa economiseasca mai multi bani pentru batranete.
Provocarea majora tine de consecintele populatiei tot mai imbatranite a Europei: in 2008 raportul intre persoanele cu varsta de munca activa (15-64 ani) si cele peste 65 ani era de 4:1. Pana in 2060 acest raport va deveni 2:1. Contractia economica, precaritatea bugetelor publice, instabilitatea financiara si cresterea ratei somajului au accentuat necesitatea de a reforma sistemele actuale de pensii. Consultarea este deschisa cetatenilor, partenerilor sociali, guvernelor nationale, ONG-urilor, organizatiilor care reprezinta persoanele in varsta, fondurilor de pensii pana pe data de 15 noiembrie 2010 (vezi aici). Dupa inchiderea perioadei de consultari, Comisia Europeana va analiza toate raspunsurile si va formula o opinie cu privire la actiunile dezirabile la nivelul UE. In acest cadru se impune sa ajungem la un acord si o decizie politica pe plan intern, rupt de cercul vicios al demagogiei.
Romania este pe locul 19 in UE, cu o rata a somajului de 7.4%, sub media europeana de 9.6% inregistrata in luna mai 2010, conform datelor oficiale ale Eurostat. Bucuria aparenta ascunde insa realitatea intarzierii reformelor in restructurarea aparatului bugetar, respectiv rate foarte mici ale ocuparii populatiei in varsta de munca (15 – 64 de ani) in Romania. Doar doi barbati din trei si o femeie din doua erau angajati in munca in primul trimestru al acestui an.
Evolutia ratei somajului in UE:
• In mai 2010, rata somajului in UE-27 a fost de 9.6% – apropiata de cea din SUA, 9.7% (vezi tabel nr. 1).
• Fata de mai 2009, rata somajului a crescut in UE-27 cu 0.7 pp.
• In UE-27, rata somajului in randul barbatilor (9.7%) a fost mai mare decat cea in randul femeilor (9.5%) in mai 2010.
• Rata somajului in zona euro s-a stabilizat in aprilie si mai la nivelul de 10%, desi fata de mai 2009, aceasta a crescut cu 0.6 pp.
• Cele mai mici rate ale somajului s-au inregistrat in Austria (4.0%) si Olanda (4.3%)
• Cele mai mari rate ale somajului s-au inregistrat in: Letonia (20%), Spania (19.9%) si Estonia (19%), inregistrate in primul trimestru al anului 2010.
o Cele mai mari ritmuri anuale de crestere a somajului: Estonia (+8%), Letonia (+6.5%)
o Cele mai mari diminuari ale ratei somajului: Austria (-0.9%) si Germania (-0.6%)
• Rata somajului in randul tinerilor (sub 25 ani) este in crestere:
o In mai 2010, in UE-27 a fost de 20.5%, iar in zona euro de 19.9%.
o Cea mai mica rata a somajului in randul tinerilor s-a inregistrat in Olanda (8.1%).
o Cele mai mari rate ale somajului s-au inregistrat in Spania (40.5%), Estonia (39.8%, date T1 2010), Letonia (39.7%, date T1 2010).
Rata de ocupare in Romania (INS, iulie 2010)
Relevanta cifrelor pentru Romania creste daca opunem tendintelor europene realitatile romanesti cu privire la rata de ocupare in trimestrul unu al anului 2010. Astfel, doar 57% din populatia in varsta de munca (15-64 ani) a fost ocupata, ceea ce inseamna un nivel inferior atat celui din trimestrul corespunzator din anul precedent, cat si celui din trimestrul patru al anului 2009 (-0.4 puncte procentuale in ambele cazuri). Asemeni trimestrelor anterioare, gradul de ocupare era mai mare pentru barbati (64%, faţă de 50% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (57,6 la sută, fata de 56,6% in mediul urban).
Masurile de austeritate propuse si luate recent de catre statele europene genereaza atat socuri sociale, cat si fiscale. Ma opresc aici asupra a trei exemple: Italia (PIB/loc – 25.500 euro; somaj de 8,8%), Spania (PIB/loc – 25.700 euro; somaj de 19,1%) si Portugalia (PIB/loc – 19.100 euro; somaj de 10,5%)*.
Italia
Guvernul lui Berlusconi isi asuma scopul de a reduce deficitul bugetului public cu circa 13 miliarde de euro în 2011 – rezultand o diminuare de la 5,3% din PIB în 2009, la 2,7% in 2012, pentru a se incadra in Pactul European de Stabilitate si de Crestere Economica.
Propuneri ce urmeaza a fi adoptate in sedinta de guvern de maine: I. Administratia publica: se reduce numarul angajatilor din sectorul public şi a salariilor bugetarilor, respectiv sunt temporar blocate pensionarile si se reduc alocarile financiare pentru administraţiile publice locale:
• Proiectul de buget pentru 2011-2013 este construit pe o rata de inlocuire de doar 20% a celor care părăsesc sectorul public în aceasta perioada.
• Transferurile către autorităţile municipale şi regionale se reduc cu 2 miliarde de euro în 2011 şi cu 3,8 miliarde de euro în 2012.
• Cheltuielile curente ale ministerelor se reduc cu circa 10% anual in perioada 2011 – 2013.
• Se reduc cu 10% anual, in urmatorii trei ani, salariile de peste 75.000 euro ale angajatilor din sectorul public.
• Cei care ar fi avut dreptul să se pensioneze incepand cu mijlocul anului 2011 pana la sfârşitul anului 2011, în funcţie de aşa-numitele “ferestre de oportunitate pentru pensionare”, trebuie să rămână la locul de muncă pentru încă cel putin şase luni. II. Sanatate: reducerea alocarilor bugetare cu 0,4 miliarde de euro in anul 2011 si cu 1,1 miliarde de euro in 2012 III. Trecerea think-tank-ului ISAE - finantat din fonduri publice si care face anchete cu privire la comportamentul consumatorului italian şi la încrederea mediului de afaceri -, la Ministerul Economiei.
Propunerile pot fi modificate pana la adoptarea pachetului final, iar cea mai inversunata opozitie, in special din partea unor ministri, vizeaza masura diminuarii salariilor mari din administratia publica.
Prim-ministrul Jose Luis Rodriguez Zapatero a anunţat o serie de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, ca răspuns la presiunea din partea UE şi a pieţelor financiare. Deficitul bugetar a ajuns in Spania la 11,2% din PIB în 2009 si urmeaza să fie redus la 9,3% din PIB în 2010 şi la 6,5% în 2011.
Propuneri:
• Reducerea salariilor din sectorul public cu 5% în 2010 şi îngheţarea lor în 2011.
• Suspendarea cresterii pensiilor începând cu anul viitor.
• Reducerea investiţiilor publice cu 6 miliarde de euro între 2010 şi 2011.
• Unele beneficii sociale vor fi complet eliminate, precum plata a 2.500 € pentru familiile in care se naste un copil.
Presiunea asupra deficitului Spaniei deriva inclusiv din cea mai mare rată a şomajului din Europa, de circa 20%. In primul trimestru al anului 2010, PIB a crescut cu 0,1% fata de trimestrul precedent, dar a scazut cu 1,3% fata de primul trimestru din anul 2009.
Guvernul lui Zapatero a generat o reacţie pozitivă din partea pieţelor financiare, dar a fost aspru criticat de către sindicate, in pofida suportului activ anterior a celor din urma. Uniunea Generală a Muncitorilor (UGT) în Spania, una dintre cele mai mari sindicate europene, a anunţat o grevă a lucrătorilor din sectorul public pe 2 iunie 2010 pentru a protesta faţă de reducerile salariale. Publicul larg este nemultumit in special de taierea ajutorului de 2.500 euro pentru familiile cu noi-nascuti.
UE a pregatit un program de stabilizare financiara pentru Spania si Portugalia in cuantum de 750 miliarde euro.
Premierul Jose Socrates propune măsuri pentru reducerea deficitului de la 9,4% din PIB in 2009, la 7,3% din PIB până în 2010 şi la 4,6% până în 2011, faţă de o ţintă anterioară de 6,6%.
Propuneri adoptate:
Portugalia creşte taxele si reduce salariile în noul pachet de măsuri de austeritate.
• Introducerea unui impozit suplimentar de 2,5% pe profiturile companiilor mari si ale băncilor.
• Reducerea cu 5% a salariilor inaltilor oficiali guvernamentali.
• Creşterea cu 1% a TVA şi impozite mai mari pentru companiile care castiga mai mult de 2 milioane €.
Măsurile au fost aprobate, la o reuniune de cabinet după negocieri dure ale partidul de guvernământ socialist cu opoziţia.
* PIB/loc este exprimat la paritatea puterii de cumparare pentru anul 2008. Comparativ, in Romania PIB/loc era de 11.500 euro in acelasi an. Rata somajului este inregistrata in luna martie 2010 (ultimele date disponibile).
PIB-ul romanesc (-0,3%) nu a urmat trendul european de recuperare foarte usoara a cresterii in primul trimestru al anului 2010 (0,2%) fata de trimestrul trecut (trim IV 2009) – de patru ori mai mic decat ritmul american de revenire economica (0,,8%).
Fata de primul trimestru din 2009, PIB-ul romanesc s-a contractat cu 2,5%, comparative cu +0,3% in UE-27.
- In primul trimestru al anului 2010, comparativ cu trimestrul trecut, PIB-ul UE-27 a crescut cu 0.2% (in SUA a crescut cu 0.8%)
- Tot in primul trimestru al anului 2010, comparativ cu primul trimestru din 2009, PIB-ul UE-27 a crescut cu 0.3%
- Romania a inregistrat o scadere de 0.3% fata de trimestrul trecut, iar fata de primul trimestru al anului 2009 o scadere de 2.5%
2. Productia industriala la nivelul UE-27
Productia industriala romaneasca a crescut de trei ori mai repede (3,6%) decat media europeana (1,2%) in martie 2010 fata de luna anterioara.
- In martie 2010, comparativ cu februarie 2010, productia industriala a crescut cu 1.2% in UE-27
- Cresterea cea mai mare s-a inregistrat in cazul bunurilor de capital (+1.2%)
- Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Letonia (+9%), Portugalia (+4.2%), Bulgaria (+4.2%) si Estonia (+3.8%)
- Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Irlanda (-2.6%) si Olanda (-2%)
- Romania a inregistrat o crestere a productiei industriale de 3.6%
Productia industriala romaneasca s-a miscat in ritmuri similare (5,8%) cu media europeana (6%) in martie 2010 fata de martie 2009.
- In martie 2010, comparativ cu martie 2009, productia industriala a crescut cu 6% in UE-27
- Cresterea cea mai mare s-a inregistrat in cazul bunurilor intermediare (+10.6%)
- Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Estonia (+11.6%), Letonia (+11.4%), Polonia (+11.2%) si Germania (+9.1%)
- Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Grecia (-4.5%), Danemarca (-1.9%) si Bulgaria (-0.4%)
- Romania a inregistrat o crestere a productiei industriale de 5.8%
3. Rata ocuparii fortei de munca in agricultura in UE-27
Intre 2000 si 2009, in Romania ocuparea fortei de munca in agricultura a scazut cu 41% – sub Bulgaria (-48%), dar semnificativ peste media ultimelor 12 state care au aderat la UE (-31%) si de peste doua ori mai mult decat in UE-15 (- 17%)
- Rata ocuparii fortei de munca in agricultura in UE-27 a scazut cu 25% intre 2000 si 2009
- In cele 12 state care au aderat in 2004 si 2007 la UE, rata ocuparii fortei de munca in agricultura a scazut intre 2000 si 2009 cu 31%, iar in UE-15 cu 17%
- In 2009, tarile cu cea mai mare pondere a populatiei care lucreaza in agricultura in total populatie UE-27 care lucreaza in agricultura, au fost: Polonia (20%), Romania (19%), Italia (10%), Spania si Franta (0.8%)
- Cele mai mari scaderi ale ocuparii fortei de munca in agricultura intre 2000 si 2009 s-au inregistrat in Estonia (-55%), Bulgaria (-48%) si Slovacia (-43%)
- Cele mai reduse scaderi ale ocuparii fortei de munca in agricultura intre 2000 si 2009 s-au inregistrat in Grecia (-3%) si Irlanda (-4%)
- In Romania , scaderea a fost de 41%.
4. Veniturile reale din agricultura, pe lucrator
Veniturile reale ale agricultorilor romani au crescut cu 37% in ultimii zece ani, ritm de trei ori mai mic decat in Polonia (+107), dar de sapte ori mai mare decat media europeana (+5,3%).
- Veniturile reale din agricultura, pe lucrator, in UE-27 au crescut cu 5.3% intre 2000 si 2009
- Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Letonia (+140%), Estonia (+131%), Polonia (+107%), Marea Britanie (+71%) si Lituania (+70%)
- Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Danemarca (-46%), Italia si Luxemburg (fiecare cu -36%), Irlanda (-30%) si Olanda (-28%)
- In Romania cresterea a fost de 37.2%
In anul 2009, veniturile reale ale agricultorilor s-au contractat mai sever in Romania (-18,3% – aproape cu o cincime) fata de media europeana (-12%). In Ungaria, veniturile agricultorilor s-au diminuat mult mai aprig decat in Romania, adica cu o treime.
- In 2009 fata de 2008, veniturile reale din agricultura pe lucrator in UE-27 au scazut cu 12%
- Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Ungaria (-32%), Luxemburg (-25%), Irlanda (-24%), Germania si Italia (fiecare cu -21%)
- Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Malta (+8%) si Danemarca (+4%)
- In Romania scaderea a fost de 18.3%
5. Impactul crizei asupra somajului in UE-27 comparativ cu SUA
Fata de media UE-27, Romania a inregistrat in martie 2010 o rata a somajului (8,36) sub media europeana (9,6%). In aprilie 2010, rata somajului a scazut in Romania la 8.07%.
In Romania, rata somajului pe termen lung a crescut de la 3.1% in ultimul trimestru din 2008 la 3.9% in ultimul trimestru din 2009, tendinte observabile atat in UE cat si in SUA.
Somajul a afectat mult mai puternic tinerii si persoanele cu un nivel scazut al educatiei. Din perspectiva genului, barbatii sunt mai expusi somajului decat femeile.
- Intre 2000 si 2008, rata somajului era considerabil mai mare in UE decat in SUA
- In primul trimestru din 2010, rata somajului in UE-27 a fost de 9.6%, iar in SUA de 9.7%
- Tinerii sub 25 ani au fost cel mai grav afectati de somaj (in primul trimestru din 2010 rata somajului in UE-27 a fost de 20.5%, iar in SUA de 18.7%)
- Atat in UE, cat si in SUA, rata somajului in randul barbatilor este mai mare decat cea in randul femeilor
o In UE-27, in primul trimestru al 2010: barbate – 9.8%, femei – 9.3%
o In SUA, in primul trimestru al 2010: barbate – 10.7%, femei – 8.5%
- Cei mai afectati de criza au fost, atat in UE, cat si in SUA, persoanele cu un nivel scazut de educatie
o Intre 2008 si 2009 in UE rata somajului a crescut cu 3 puncte procentuale in randul persoanelor fara studii liceale, iar
o in randul persoanelor cu studii superioare a crescut cu 1.2 puncte procentuale
o Intre 2008 si 2009 in SUA rata somajului a crescut cu 4.5 puncte procentuale in randul persoanelor fara studii liceale, iar
o in randul persoanelor cu studii superioare a crescut cu 2.3 puncte procentuale
- Exista o tendinta de crestere atat in SUA, cat si in UE a ratei somajului pe termen lung[1].
- In Romania, rata somajului pe termen lung a crescut de la 3.1% in ultimul trimestru din 2008 la 3.9% in ultimul trimestru din 2009.
Rata somajului in statele membre UE
- Statele membre cu cele mai mari rate ale somajului in martie 2010 au fost Spania, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia si Irlanda
- Statele membre cu cele mai scazute rate ale somajului in martie 2010 au fost Olanda, Austria, si Luxemburg
Rata somajului in statele membre UE, martie 2010:
Belgia – 8.1
Luxemburg – 5.6
Bulgaria – 8.7
Ungaria – 11.0
Cehia – 7.9
Malta – 6.9
Danemarca – 7.6
Olanda – 4.1
Germania – 7.3
Austria – 4.9
Estonia – 15.5
Polonia – 9.1
Irlanda – 13.2
Portugalia – 10.5
Grecia – 12.1 Romania – 8.36
Spania – 19.1
Slovenia – 6.2
Franta – 10.1
Slovacia – 14.1
Italia – 8.8
Finlanda – 9.0
Cipru – 6.7
Suedia – 8.7
Letonia – 22.3
Marea Britanie – 8.0
Lituania – 15.8
Intrebari dificile venite din partea Q Magazine si-au gasit raspunsul in ultimul numar aici:
Q: Mediul de afaceri a acuzat în nenumărate rânduri ineficienţa Guvernului şi măsurile luate pentru diminuarea efectelor crizei financiare. Ce a făcut concret Guvernul pentru ca România să iasă din criză?
Q: Aţi spus că se puteau face lucrurile şi mai bine? La ce vă referiţi?
Q: Care este principalul pericol pentru România în viitor: şomajul sau inflaţia?
Q: Ne vom încadra în parametrii stabiliţi prin acordul cu FMI? Vom reuşi să atingem ţinta de deficit bugetar?
Q: Grecia a anunţat că i-a ascuns Uniunii Europene datele economice reale. Acum, grecii sunt înglodaţi în datorii. Au contractat împrumuturi de 45 de miliarde de euro – 30 de la Uniunea Europeană şi 15 de la Fondul Monetar Internaţional. Bulgaria a recunoscut şi ea că a minţit Uniunea Europeană, aşa că îşi amână intrarea în zona euro! O declaraţie cam trecută cu vederea m-a şocat. Nicolae Dănilă, membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale, a spus că şansele României de a adopta euro în graficul de timp ţintit sunt de 50 la 50. Mulţi specialişti se întreabă dacă nu cumva şi România se pregăteşte să anunţe că a minţit?
Q: Tendinţa balanţei de plăţi s-a inversat în februarie, deficitul a urcat la 754 milioane euro. Ar fi două explicaţii – muncitorii români nu au mai trimis atât de mulţi bani în ţară şi investiţiile au scăzut puternic. Cum va reuşi Guvernul să redea încrederea investitorilor strategici pentru a reveni în România?
Q: Care este, în opinia dvs., cel mai îngrijorător indicator macroeconomic, spre care trebuie să privim cu atenţie?
Q: Afirmaţia „Investiţiile în infrastructură generatoare de locuri de muncă şi implicit creştere economică” a devenit un clişeu – toţi politicienii o folosesc însă nimeni nu face nimic – nu avem niciun km de autostradă… Când putem beneficia, în calitate de cetăţeni, de folosirea utilă a banului public în folosul comunităţii?
Q: Cum îşi propune Guvernul să crească veniturile la buget? Majorarea taxelor şi impozitelor se ia în considerare în următorii 2-3 ani? E posibilă o eventuală relaxare fiscală?
Q: Deşi este destul de prematur, putem vorbi de un nou acord cu FMI? Nu ar reprezenta finanţarea de pe pieţele externe o alternativă?
Q: Care este starea învăţământului românesc? Cum stăm cu reforma în educaţie şi ce alte reforme trebuie făcute/încheiate cât de curând?
Q: Care credeţi că va fi motorul de creştere economică pentru România?
Q: Cum va arăta mediul de afaceri din România după criză?
Q: De ce premierul Emil Boc are aşa o imagine proastă în presă? Din cauza inabilităţilor de comunicare ale aparatului său de presă sau pentru că, din principiu, cine este la Putere este criticat apriori?
Q: Care este punctul forte al Guvernului Boc? Dar punctul slab?
Q: Sunteţi de principiul că miniştrii să fie şi prim-vicepreşedinţi ai PD-L sau nu?
Q: Care au fost momentele mai interesante, mai altfel, mai ieşite din tipar, din şedinţele de guvern de până acum?
Q: Va fi sacrificat, la un moment dat, premierul Boc?
Q: Cum decurge relaţia dvs. cu premierul şi în general cât de deschis este acesta la sfaturile consilierilor săi?
Q: Aveţi ceva ce regretaţi de-a lungul carierei dvs.?
Q: Ce v-a determinat să fiţi consilier al premierului?
Q: Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, ce nu aţi mai face?
Imi scade salariul cu 25%. Ar trebui sa fiu neagra de suparare.
Nu sunt pentru ca nu gandesc ca trebuie sa pot pune pe masa bunurile de care am nevoie doar maine sau poimaine. Imi restrang acum consumul pentru ca imi doresc sa traiasca bine si copiii mei. Nu vreau sa-i incalt cu datorii pe care sa fie nevoiti sa le plateasca in viitor pentru ca eu nu am invatat la timp lectia banala ca nu poti consuma mai mult decat produci, la infinit.
Nu vreau sa traiesc in continuare bine, in timp ce vecinul meu din mediul privat castiga mult mai putin sau, mai dificil, care este deja in somaj. El si-a facut injectia cu ratiune inca de anul trecut pentru ca nu-i plateste nimeni altcineva datoria. Mai mult decat atat, criza economica i-a contractat activitatea si profiturile. Automat, alimenteaza cu mai putine venituri bugetul public. Or aparatul public, daca continua sa consume in acelasi ritm, o face pe datoria pe care o vor plati tot generatiile viitoare din sistemul de productie privat prin impozite si taxe.
Care erau alternativele?
Sa crestem cota unica si/sau TVA. Rezultatul? Scaderea consumului tuturor romanilor, nu doar a celor din sistemul public. Nu era nicidecum mai echitabil social, pentru ca, repet, bugetarii au salarii mai mari decat cei din mediul privat. Somajul este de circa cinci ori mai mare in mediul privat decat la stat. In schimb, atractivitatea Romaniei pentru investitiile straine ar fi scazut, iar locurile de munca noi create mai putine. Unele firme nu ar fi rezistat unei presiuni fiscale majorate pentru ca stau pe linia de plutire si ar fi intrat in faliment. Adica somaj mai mare! Nu doar ca scade consumul mai abitir, dar si perspectiva revigorarii activitatii economice private ar fi fost amanata nejustificat. Productie locala mai putina inseamna importuri de consum mai mari si importuri de utilaje de productie mai mici.
Sa renuntam la conduita bugetara sanatoasa si sa ne crestem datoriile bugetare. Rezultatul? Banii de la FMI nu ar mai fi intrat in Romania. Ratingul de tara ar fi scazut. Dobanzile ar fi crescut. Din nou falimente si somaj. Toate acestea ar fi impus cresterea fiscalitatii.
Sa depreciem masiv leul si sa crestem inflatia. Rezultatul? Preturi mai mari. Economii subtiate brutal. Saracirea fara precedent a intregii populatii. Dobanzi mai mari. Dupa care problema de fond ramanea tot nerezolvata. Capacitatea mediului privat romanesc de a sustine un aparat bugetar supradimensionat era aceeasi. Ar fi aparut din nou nevoia cresterii fiscalitatii. Am fi pierdut benevol cursa competitivitatii externe. Sa nu uitam ca noi concuram acum cu Cehia si Slovacia care sunt, in acest moment, masini de export, iar Bulgaria are taxare mai joasa si acum doua zile au decis diminuarea cheltuielilor publice cu 20% pentru a mentine fiscalitatea atractiva.
Puterea de cumparare s-ar fi redus, asadar, cel putin pe trei fronturi: prin cresterea preturilor, prin reducerea directa a veniturilor, prin reducerea indirecta a veniturilor din cauza deprecierii cursului de schimb.
Se neglijeaza cu prea multa usurinta ca nu suntem singuri pe lume, ci suntem intr-o competitie internationala foarte ascutita. Pietele care reusesc sa se ajusteze rapid si sa devina atractive fiscal vor iesi mai repede din criza. In caz contrar, pietele externe ne taxeaza.
Concluzia?
Guvernul Boc este primul care a virat la dreapta dupa 20 de ani de bajbaieli ideologice, soldate cu constructia unui stat hiper-birocratizat, asistential social haotic, aleatoriu, cu privilegii partizane, netransparent si neprietenos cu romanii.
• În luna martie şomajul a crescut cu doar 2900 persoane. Asadar, rata şomajului a crescut de la 8,3% la 8,36%.
• În jumătate dintre judeţe rata şomajului a scăzut sau s-a menţinut constantă. Cele mai semnificative reduceri, cu peste 400 de persoane, în luna martie faţă de februarie s-au înregistrat în judeţele: Bacău, cu 1242 persoane, Alba cu 999 persoane, Galaţi cu 704 persoane, Olt cu 462 persoane, Hunedoara cu 444 persoane, Sibiu cu 437 persoane, Braşov cu 427 persoane şi Vrancea cu 416 persoane.
• Vestea buna este că intrările în şomaj s-au redus, respectiv numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut de la 468,9 mii persoane la 462,3 mii persoane;
• Rata şomajului în rândul femeilor se menţine sub cea a bărbaţilor (7,4% în martie şi 7,3% în februarie).
“Ajustarea de cheltuieli este recomandabilă şi tinde să fie principalul instrument pe care guvernele îl propun pentru următorii ani cu scopul reducerii deficitelor fiscale. În contextul României, unde avem un decalaj clar între veniturile şi cheltuielile curente, cred că ajustări substanţiale pe partea de cheltuieli curente sunt inevitabile şi probabil vor duce şi la pierderea unor locuri de muncă în diferite zone, în principal la companiile de stat şi la nivelul autorităţilor locale“, a spus Păuna la lansarea raportului economic pentru UE-10 al Bancii Mondiale.
• Cred ca estimarea privind un milion de someri in 2010 este pesimista, dar nu imposibil de atins.
• Nu cred insa ca vom atinge aceasta cifra a somerilor.
• Fara interventia masurilor guvernamentale, somajul ar fi depasit un milion de oameni.
“Cred ca estimarea privind un milion de someri in 2010 este pesimista, dar nu imposibil de atins. Nu cred insa ca vom atinge aceasta cifra a somerilor. Fara interventia masurilor guvernamentale, somajul ar fi depasit un milion de oameni”.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
Loading ...
