Principalele masuri de reforma incluse in proiectul sistemului unitar de pensii constau in:

- Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei.

- Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

- Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţe de judecată, funcţionari publici parlamentari, etc.

- Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice

- Procedura de stabilire a valorii punctului de pensie.

- Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.

- Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri exclusiv din profesii liberale: manageri, asociaţii familiale, drepturi de autor etc.

- Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale.

- Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.

- Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.

Sa le luam, pe rand, spre justa lor analiza.

(more…)

Eurostat a publicat pe 29 ianuarie datele pentru somajul inregistrat in decembrie 2009:

UE-27: 9,6% (23 milioane someri)

Euro: 10%

SUA: 8.8% Japonia: 5,2% (nov. 2009)

Romania: 7,2% in sep. 2009 – 6 state europene au somaj mai mic

(more…)

Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.

(more…)

Economia României a fost confruntată cu foarte multe probleme, iar crizele latente, care nu se manifestau, s-au acutizat în aceste vremuri de contracţie economică, spune la Realitatea FM consilierul guvernamental pe probleme economice, Andreea Paul.

Asculta inregistrarea audio cu Andreea Paul Vass, în dialog cu Carmen Constantin şi Cătălin Striblea

(more…)

Previziunile de toamna ale Comisiei Europene, pentru perioada 2009-2011, ne releva o economie europeana pe calea “redresarii progresive” si o Romanie pe calea “redresarii graduale”:

Romania
- PIB: 2009 – -8,0%; 2010 – 0,5%;
- Inflatia: 2009 – 5,7%; 2010 – 3,5%;
- Somaj: 2009 – 9,0%; 2010 – 8,7%;
- Deficit bugetar: 2009 – -7,8% din PIB ; 2010 – -6,8% din PIB;
- Deficitul de cont curent: 2009 – -5,5% din PIB ; 2010 – -5,5% din PIB.

(more…)

Cea mai mare economie din lume a crescut în al treilea trimestru cu 3,5% – cea mai mare crestere din ultimii patru ani -, dar dupa o cadere continua in ultimul an. Propulsia e data de pachetul de stimulente pentru cresterea cheltuielilor de consum şi a construirii de locuinte, dar optimismul ramane moderat. Deciziile politice se concentreaza acum asupra ecuatiei deficit bugetar – mentinerea stimulentelor in anul 2010. Recordul de 1,4 trilioane dolari deficit ridica dificultati majore cu privire la mentinerea fortei vantului in pupa. Economiştii estimeaza insa o rata a şomajului ce va depăşi 10% la începutul lui 2010 si o rata a inflatiei intre 1 – 1,5% in 2010. Tot ei prognozeaza si ca economia va creşte într-un ritm anual de 2,4% din octombrie până în decembrie 2009. Revenirea pare a fi fragila si cresterea PIB se va mentine la 2,4% in 2010, respectiv 2,8% în 2011. Investitorii vor resimti ritmul lent de revenire, cu atat mai mult cu cat media cresterii PIB in ultimele sase decenii a fost de 3,4% anual. (Bloomberg, 29 oct. 2009)

(more…)

Vladimir Putin apasa dur pedala pentru repornirea economica a Rusiei  si ordona bankerilor sa renunte la vacante pentru a-si dedica vara acordarii de credite (Financial Times, 30 iunie 2009). Primul ministru rus este convins ca singura cale prin care poate sa sparga cercul vicios al fricii care a paralizat sistemul bancar rusesc si economia reala tine de un surplus de  credite noi in valoare de 16 mld. $. Fara acestea, insasi rambursarea creditelor vechi este pusa in pericol.

De curand, Banca Mondiala a estimat pentru anul curent o contractie a economiei cu 7,9% (in pofida cresterii preturilor mondiale la titei) si o diminuare a consumului privat cu 10%. Somajul risca sa atinga nivelul de 13%, iar rata saraciei urca la 17,4%. Fluxurile de capital in economia ruseasca au scazut cu 59% in primele cinci luni ale anului 2009. Majoritatea sectoarelor economice sunt in declin (Russian Economic Report 19: From Crisis to Recovery, Banca Mondiala, 24 iunie 2009 ).

Perspectiva revenirii la nivelul de dezvoltare economica dinaintea declasarii crizei economice se arata abia in trimestrul trei al anului 2012. Cu alte cuvinte, Rusia a piedut o jumatate de deceniu de prosperitate economica.

Redresarea economică nu poate fi susţinută fără diversificarea armelor anti-corupţie şi diminuarea cheltuielilor neproductive.

Prognozele pentru anul 2009 au cunoscut cea mai mare volatilitate a indicatorilor macroeconomici din ultimul deceniu. Predictiile catastrofice ale unor analisti si politicieni se împiedică acum de ultimele date ale economiei care arată, pe ansamblu, o tendinţă economică sensibil încurajatoare. Impactul rămâne totuşi asimetric pe sectoarele economiei româneşti. E însă un început timid care poate fi consolidat. Urgenţele şi spaimele crizei economice globale riscă să amâne agenda de reforme a politicilor publice, a statului de drept şi a bunei guvernări.
(more…)

EUROBAROMETRU: Un sondaj de opinie referitor la interesul cetatenilor privind alegerile europene din 4-7 iunie si politica UE releva faptul ca 35% din cei intervievati sunt siguri ca vor vota in iunie, in timp ce 19% sunt deja siguri ca nu vor participa la vot.
Sondajul, realizat in perioada cuprinsa intre mijlocul lunii ianuarie si mijlocul lunii februarie, nu face previziuni legate de rezultatul final al alegerilor, ci compara intentiile de vot ale celor care, in perioada efectuarii sondajului, erau decisi sa participe la vot si cei care erau deja hotarati sa nu voteze.
La sfarsitul lunii martie, Parlamentul European a prezentat campania institutionala de sensibilizare a cetatenilor cu privire la alegerile din iunie. Parlamentul este preocupat de constanta scadere a ratei participarii la vot din ultimii ani, ca si de rezultatele sondajelor conform carora cetatenii nu dispun de informatii suficiente. De aceea, acesta a lansat o campanie atractiva din punct de vedere al identitatii vizuale, care se focalizeaza pe optiunea politica ce va fi aleasa de catre cetateni: prin participarea la alegerile europene, cetatenii pot influenta aceste optiuni politice prin votarea candidatilor/candidatelor care le reflecta preferinta politica.
Se doreste astfel ca interesul pentru alegerile europene sa creasca incepand din aprilie, cand elementele acestei campanii vor fi vizibile in diferite state membre. De asemenea, dezbaterile politice se vor intensifica in ultimele saptamani dinaintea alegerilor. Estimari mai clare ale intentiilor de vot sunt asteptate in aceasta perioada.
In ceea ce priveste aspectele politice, persoanele care au raspuns intrebarilor sondajului s-au aratat interesate in special de aspectele economice: preocuparile cele mai mari sunt legate de somaj (57%), urmat de aproape de cresterea economica. Alte aspecte preocupante sunt inflatia si puterea de cumparare, ca si securitatea pensiilor. Dintre aspectele non economice, primul loc intre preocuparile respondentilor il ocupa infractionalitatea (29%), urmat de aprovizionarea energetica (27%) si schimbarile climatice (26%).
In Romania, cresterea economica este pe primul loc intre preocuparile respondentilor (65%), urmata de somaj (49%) si de inflatie si puterea de cumparare (43%). Siguranta alimentara ii preocupa de asemenea in mod special pe romani (35% fata de 23% – media europeana).

• 15 state membre au cunoscut scaderi ale somajului fata de aceeasi perioada a anului precedent – printre care cele mai semnificative au fost cele din Polonia (de la 8,7% la 6,4%) si din Austria (de la 4,3% la 3,0%). Olanda ramane insa statul cu cea mai mica rata a somajului in UE-27 (2,5%).
• 11 state membre au inregistrat cresteri ale somajului fata de aceeasi perioada a anului precedent – printre care cele mai semnificative au fost cele din Spania (de la 8,5% la 12,8%) si din Estonia (de la 4,1% la 7,5%). Spania ramane insa statul cu cea mai mare rata a somajului in UE-27.

In randul tinerilor sub 25 de ani rata somajului este dubla, de15,9% in aceeasi perioada:

• Olandezii si austriecii sunt angajatii cei mai protejati in fata tavalugului somajului (cu rate ale somajului de 5,1%, respectiv 5,4%).
• Spaniolilor si suedezilor le este dat sa traiasca unele dintre cele mai “interesante vremuri”, asa cum suna renumitul proverb chinezesc, cu rate de 28,1%, respectiv 22,4% (Eurostat, 2008).