Din cate discutii am purtat cu specialistii in domeniu am ajuns la concluzia ca nu exista studii sociologice care sa sustina stiintific afirmatia ca “femeile nu voteaza femei”.
Daca verificam sondajele postelectorale, observam rapid numarul redus de candidate si nicio diferenta intre ponderea lor in numarul total al candidatilor si distributia de gen a alesilor in Romania. Rezultatul evident este ca se perpetueaza ponderea celor desemnate sa candideze in total alesi.
Chiar daca ar avea dreptate domnul Blaga cand sustine aceasta afirmatie, ea nu constituie un argument in sine. Cum suna idei preconcepute precum “clasa de mijloc nu voteaza liberali” sau “muncitorii voteaza socialistii” sau “rromii voteaza PSD” sau “intreprinzatorii voteaza liberalii” etc. Si ce daca? Ii face cumva pe ceilalti sa dispara in mod legitim? Democratia este martora succesiunii aripilor politice la guvernare si a reprezentarii tuturor acestor interese.
Tarile europene dezvoltate ne dau o lectie strasnica de civilitate si egalitate de sanse, nu doar cand vine vorba despre femei, dar si in ceea ce-i priveste pe tineri, persoanele invalide sau promovarea pe criterii meritocratice, in general.
Femeile sunt subreprezentate grav in politica romaneasca. Cu 9,7% femei in Parlament si o singura ministra, Romania ramane nepopulata cu teme si cu politici publice de calitate in interesul familiei, copiilor, batranilor, a eticii sociale, dar nu numai.
In randul antreprenoriatului romanesc, femeile au o pondere de circa 35%, in crestere de la an la an, semn al spatiului liber de manifestare a competentelor si de emancipare a femeilor. In politica, tendintele sunt retrograde fata de ciclul electoral anterior, atat la nivelul alesilor centrali, cat si locali, dar si fata de evolutiile europene.
De ce ati vota sau nu o candidata femeie la presedentie?
Schimbarea actorilor principali la varful PSD este salutara.
PSD: Sa vedem cum va trece Victor Ponta testele de maturitate politica interna in batalia cu nesimtirea, agresivitatea, baroniada, impostura, nepotismul si multe alte hibe ale clasei politice. Sa vedem cum se va dezice de pontisme! Tonul unui partid este dat de liderul acestuia. Maratonul transformarii abia acum incepe. Congresul a fost doar glontul de start. Atasul vanghelic in randul vicepresedintilor trage greu la cantarul transformarilor. Chiar si PSD-istii trebuie sa inteleaga si sa-si asume contributia la modernizarea institutiilor statului roman.
PDL: Ne va impune tuturor o schimbare in bine. Schimbarea la care aspiram cu totii de multa vreme! PDL, ca principala forta de dreapta, trebuie sa ramana mult mai bun pe scena politica in aceste conditii. PDL trebuie sa-si deschida acum, mai mult ca niciodata, portile pentru femeile si tinerii competenti din randul membrilor PDL, al sustinatorilor PDL si al celor inca indecisi politic. Cu totii vom fi nevoiti sa fim mai puternici.
Viteza schimbarii va da tonul urmatoarelor alegeri locale si prezidentiale.
Principalele masuri de reforma incluse in proiectul sistemului unitar de pensii constau in:
- Creşterea şi egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei.
- Creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
- Reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie, personal auxiliar din instanţe de judecată, funcţionari publici parlamentari, etc.
- Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice
- Procedura de stabilire a valorii punctului de pensie.
- Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.
- Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri exclusiv din profesii liberale: manageri, asociaţii familiale, drepturi de autor etc.
- Descurajarea numărului de pensionări anticipate parţiale.
- Descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.
- Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.
Comisia Europeană publică cele mai recente estimări, îngrijorătoare, cu privire la populaţia adultă (între 15 şi 64 de ani) consumatoare de droguri.
Canabis
Prevalenţa pe parcursul vieţii: cel puţin 71 milioane (22% dintre europenii adulţi)
Consumul în ultimul an: circa 23 de milioane de europeni adulţi sau o treime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: peste 12 milioane de europeni
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,8% şi 11,2%
Cocaină
Prevalenţa pe parcursul vieţii: cel puţin 12 milioane (3,6% dintre europenii adulţi)
Consumul în ultimul an: 4 milioane de europeni adulţi sau o treime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: circa 2 milioane
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,1% şi 3,0%
Ecstasy
Prevalenţa pe parcursul vieţii: circa 9,5 milioane (2,8% dintre adulţii europeni)
Consumul în ultimul an: peste 2,6 milioane de europeni adulţi sau o treime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: peste 1 milion
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,2% şi 3,5%
Amfetaminele
Prevalenţa pe parcursul vieţii: aproape 11 milioane (3,3% dintre adulţii europeni)
Consumul în ultimul an: circa 2 milioane de europeni adulţi sau o cincime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: sub 1 milion
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,0% şi 1,3%
Opiacee
Consumul problematic de opiacee: între unu şi opt cazuri la 1 000 de persoane adulte
În perioada 2005–2006, decesele induse de droguri au reprezentat 3,5% din totalul deceselor europenilor în vârstă de 15–39 de ani, opiaceele fiind implicate în aproximativ 70% dintre acestea.
Drogul principal în aproximativ 50% din totalul cererilor de tratament
Peste 600 000 de consumatori de opiacee au primit tratament de substituţie în 2006
Despre politicile naţionale şi europene împotriva drogurilor găsiţi aici.
Despre răspunsul la problema drogurilor în Europa găsiţi o privire de ansamblu aici.
Despre consumul de droguri în România gasiţi aici.
În acest pagini găsiţi şi linkuri spre bolile infecţioase si decesele cauzate de consumul de droguri, respectiv detalii cu privire la cele mai vulnerabile grupe de tineri.
Zeci de tineri trimisi de statul roman sa studieze la cele mai bune facultati din lume nu mai au bani de mancare pentru ca Guvernul nu le-a mai platit bursele si stipendiile.
Dupa ce a terminat liceul, in 2006, Raluca Dorobantu nu a mers la o facultate din Romania, ci a plecat la studii in Anglia, la Universitatea din Liverpool. Dar pentru ca taxele de scolarizare ale universitatii britanice erau uriase pentru o familie din Romania, tanara a obtinut o bursa in valoare de 23.000 de euro pe an de la statul roman pentru a avea acces la o educatie de calitate. „Acesti bani urmau a fi folositi pentru taxele de studii, cazare, masa si un bilet de avion dus-intors pentru Romania“, explica Raluca Dorobantu, una din cei 149 de tineri care au primit finantare in valoare totala de aproximativ cinci milioane de euro pentru a se instrui la cele mai bune facultati din Europa si din Statele Unite.
Dar, asa cum ii este obiceiul in foarte multe situatii, Guvernul Romaniei nu isi respecta obligatiile si de la inceputul acestui an nu a onorat platile catre 38 de bursieri, care in acest moment se afla in imposibilitatea de a-si plati hrana si cazarea. in plus, autoritatile romane au si restante fata de zece universitati de prestigiu privind taxele de scolarizare.
„In mod normal, conform contractului, banii pentru cazare si masa trebuie sa ii primim cu doua saptamani inaintea inceperii fiecarui semestru. Eu ar fi trebuit sa primesc 4.250 de euro in septembrie si restul de 4.250 in ianuarie. In primul semestru universitar, banii mi-au venit la jumatatea lunii octombrie, sub pretextul ca persoana fara semnatura careia nu se putea incheia transferul era plecata in delegatie“, spune Raluca Dorobantu. Pentru semestrul al doilea, insa, nu a mai primit nicio suma de bani, motivele invocate de autoritati fiind dificultatile legate de instalarea noului guvern.
Bursa, dupa buget, lipsa
Programul Bursa Speciala Guvernul Romaniei a fost lansat in anul 2004 si este o initiativa comuna a Guvernului Romaniei si a reprezentantei in Romania a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Finantatorul principal al programului este Guvernul Romaniei, iar PNUD cofinanteaza intre 7% si 15% din suma si se ocupa de implementarea proiectului. „Bugetul anual al proiectului impreuna cu Planul Anual de Activitati sunt stabilite la inceputul fiecarui an intre cei doi parteneri, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI) si PNUD, dupa care banii sunt virati de catre MECI in contul PNUD. Avand in vedere ca Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii este o institutie publica, finantata de la bugetul de stat, nu poate incepe negocierile cu PNUD decat dupa ce bugetul national pentru anul respectiv a fost votat si publicat in Monitorul Oficial“, spune Razvan Antonescu, training and academic officer la PNUD Romania. „Cum bugetul de stat a fost adoptat foarte tarziu, procedurile mai-sus mentionate au intarziat foarte mult“, adauga el.
Dar, desi bugetul a fost aprobat de parlament, bursierii nu au primit inca banii si sunt in imposibilitatea de a se intretine. Este si cazul Alexandrei Tomescu, o tanara care este studenta in anul IV la Colegiul St. Hilda‘s din cadrul universitatii Oxford. „Colegiul la care sunt studenta a fost extrem de intelegator cu privire la imposibilitatea mea de a plati cazarea si a decis sa nu impuna penalitati si sa astepte pana cand voi intra in posesia bursei. Avand in vedere ca trimestrul se apropie de sfarsit (se termina peste o saptamana – n.r.), incep si ei sa fie ingrijorati“, spune Alexandra Tomescu.
Studentii romani, in pericol sa nu fie primiti la examene
Raluca Dorobantu, studenta de la Universitatea din Liverpool, sustine ca pana acum si-a achitat datoriile din banii trimisi de parinti, care au facut eforturi mari pentru a o ajuta, avand in vedere ca ambii sunt bugetari. „Nu stiu la ce ajutor as mai putea apela in continuare daca situatia aceasta persista. In primii doi ani de studiu, rezultatele mele au fost cele mai bune din departament, obtinand la sfarsitul primului an chiar si o distinctie din partea universitatii pentru performantele realizate“, spune Raluca Dorobantu.
Cu toate acestea, este usor de inteles ca lipsa banilor, grija ca nu mai ai bani pentru mancare, chirie sau carti poate conduce la rezultate academice sub potentialul studentului. Iar, in cazul sau, desi notele din primul semestru au fost tot bune, nu au fost la fel de bune ca in semestrele anterioare. „Am fost trimisi aici datorita performantelor deosebite obtinute in tara, urmand sa ne perfectionam la universitati de prestigiu. Guvernul s-a angajat sa ne finanteze la timp, si nu s-a tinut de cuvant“, spune Raluca Dorobantu, care adauga ca, in cazul in care va intarzia si mai mult plata taxelor de scolarizare, este probabil ca studentilor romani sa li se restrictioneze accesul la biblioteca sau sa nu fie lasati sa-si sustina examenele de sfarsit de an universitar.
«stiindu-se ca suntem bursieri ai guvernului roman, problemele cauzate dauneaza credibilitatii acestuia si imaginii pe care Romania si-o contureaza in afara.»
Raluca Dorobantu, studenta la Universitatea din Liverpool
10 universitati de prestigiu din strainatate asteapta ca Guvernul Romaniei sa deblocheze aproximativ 60.000 de euro aferente taxelor de scolarizare ale studentilor romani.
Termenul limită pentru prezentarea de candidaturi pentru Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni a fost extins până la16 februarie 2009pentru a da posibilitatea cât mai multor candidaţi să participe la cea de-a doua ediţie a Premiului. Procedura pentru a aplica este simplă şi directă.
Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani implicaţi în proiecte pentru promovarea înţelegerii între popoare din diferite ţări europene.
Premiul Charlemagne este organizat de Parlamentul European şi Fundaţia Premiului Internaţional Charlemagne de la Aachen, iar câştigătorii acestui premiu vor primi o finanţare între €2,000 – €5,000 pentru proiecte existente care promovează identitatea şi colaborarea europene. Reprezentanţii celor mai bune proiecte din cele 27 State Membre ale UE vor fi invitaţi la Aachen, în Germania, la 19 May 2009, pentru a participa la ceremonia de acordare a premiului.
Pe lângă faptul că vor promova înţelegerea europeană şi internaţională, proiectele câştigătoare ar trebui să servească drept modele pentru tinerii din Europa. În mod special, organizatorii caută exemple practice de europeni de diferite cetăţenii/naţionalităţi trăind în armonie. Aceste proiecte pot consta din organizarea de evenimente pentru tineret, schimburi de experienţă pentru tineri sau proiecte pe Internet cu o dimensiune europeană.
Anul trecut, un proiect din Ungaria cu titlul “Studenţi fără frontiere” a câştigat primul loc la Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni. Datorită acestui proiect, peste 100 de studenţi din România, Slovacia, Ungaria si Ucraina, precum şi alte ţări, se întâlnesc în fiecare an pentru a dezbate problematica europeană. Locurile doi si trei ale Premiului au revenit Marii Britanii şi Greciei.
Formularele pentru a aplica sunt disponibile în 22 de limbi la adresa:
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).