Eurostat a publicat pe 29 ianuarie datele pentru somajul inregistrat in decembrie 2009:

UE-27: 9,6% (23 milioane someri)

Euro: 10%

SUA: 8.8% Japonia: 5,2% (nov. 2009)

Romania: 7,2% in sep. 2009 – 6 state europene au somaj mai mic

(more…)

Comisia Europeană publică cele mai recente estimări, îngrijorătoare, cu privire la populaţia adultă (între 15 şi 64 de ani) consumatoare de droguri.

Canabis

Prevalenţa pe parcursul vieţii: cel puţin 71 milioane (22% dintre europenii adulţi)
Consumul în ultimul an: circa 23 de milioane de europeni adulţi sau o treime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: peste 12 milioane de europeni
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,8% şi 11,2%

Cocaină

Prevalenţa pe parcursul vieţii: cel puţin 12 milioane (3,6% dintre europenii adulţi)
Consumul în ultimul an: 4 milioane de europeni adulţi sau o treime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: circa 2 milioane
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,1% şi 3,0%

Ecstasy

Prevalenţa pe parcursul vieţii: circa 9,5 milioane (2,8% dintre adulţii europeni)
Consumul în ultimul an: peste 2,6 milioane de europeni adulţi sau o treime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: peste 1 milion
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,2% şi 3,5%

Amfetaminele

Prevalenţa pe parcursul vieţii: aproape 11 milioane (3,3% dintre adulţii europeni)
Consumul în ultimul an: circa 2 milioane de europeni adulţi sau o cincime din prevalenţa pe parcursul vieţii
Consumul în ultima lună: sub 1 milion
Variaţie de la o ţară la alta în ceea ce priveşte consumul în ultimul an:
Interval global între 0,0% şi 1,3%

Opiacee

Consumul problematic de opiacee: între unu şi opt cazuri la 1 000 de persoane adulte
În perioada 2005–2006, decesele induse de droguri au reprezentat 3,5% din totalul deceselor europenilor în vârstă de 15–39 de ani, opiaceele fiind implicate în aproximativ 70% dintre acestea.
Drogul principal în aproximativ 50% din totalul cererilor de tratament
Peste 600 000 de consumatori de opiacee au primit tratament de substituţie în 2006

Despre politicile naţionale şi europene împotriva drogurilor găsiţi aici.

Despre răspunsul la problema drogurilor în Europa găsiţi o privire de ansamblu aici.

Despre droguri şi tendinţe noi găsiţi aici.

Despre consumul de droguri în România gasiţi aici.

În acest pagini găsiţi şi linkuri spre bolile infecţioase si decesele cauzate de consumul de droguri, respectiv detalii cu privire la cele mai vulnerabile grupe de tineri.

Zeci de tineri trimisi de statul roman sa studieze la cele mai bune facultati din lume nu mai au bani de mancare pentru ca Guvernul nu le-a mai platit bursele si stipendiile.

Dupa ce a terminat liceul, in 2006, Raluca Dorobantu nu a mers la o facultate din Romania, ci a plecat la studii in Anglia, la Universitatea din Liverpool. Dar pentru ca taxele de scolarizare ale universitatii britanice erau uriase pentru o familie din Romania, tanara a obtinut o bursa in valoare de 23.000 de euro pe an de la statul roman pentru a avea acces la o educatie de calitate. „Acesti bani urmau a fi folositi pentru taxele de studii, cazare, masa si un bilet de avion dus-intors pentru Romania“, explica Raluca Dorobantu, una din cei 149 de tineri care au primit finantare in valoare totala de aproximativ cinci milioane de euro pentru a se instrui la cele mai bune facultati din Europa si din Statele Unite.

Dar, asa cum ii este obiceiul in foarte multe situatii, Guvernul Romaniei nu isi respecta obligatiile si de la inceputul acestui an nu a onorat platile catre 38 de bursieri, care in acest moment se afla in imposibilitatea de a-si plati hrana si cazarea. in plus, autoritatile romane au si restante fata de zece universitati de prestigiu privind taxele de scolarizare.

„In mod normal, conform contractului, banii pentru cazare si masa trebuie sa ii primim cu doua saptamani inaintea inceperii fiecarui semestru. Eu ar fi trebuit sa primesc 4.250 de euro in septembrie si restul de 4.250 in ianuarie. In primul semestru universitar, banii mi-au venit la jumatatea lunii octombrie, sub pretextul ca persoana fara semnatura careia nu se putea incheia transferul era plecata in delegatie“, spune Raluca Dorobantu. Pentru semestrul al doilea, insa, nu a mai primit nicio suma de bani, motivele invocate de autoritati fiind dificultatile legate de instalarea noului guvern.

Bursa, dupa buget, lipsa

Programul Bursa Speciala Guvernul Romaniei a fost lansat in anul 2004 si este o initiativa comuna a Guvernului Romaniei si a reprezentantei in Romania a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Finantatorul principal al programului este Guvernul Romaniei, iar PNUD cofinanteaza intre 7% si 15% din suma si se ocupa de implementarea proiectului. „Bugetul anual al proiectului impreuna cu Planul Anual de Activitati sunt stabilite la inceputul fiecarui an intre cei doi parteneri, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI) si PNUD, dupa care banii sunt virati de catre MECI in contul PNUD. Avand in vedere ca Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii este o institutie publica, finantata de la bugetul de stat, nu poate incepe negocierile cu PNUD decat dupa ce bugetul national pentru anul respectiv a fost votat si publicat in Monitorul Oficial“, spune Razvan Antonescu, training and academic officer la PNUD Romania. „Cum bugetul de stat a fost adoptat foarte tarziu, procedurile mai-sus mentionate au intarziat foarte mult“, adauga el.

Dar, desi bugetul a fost aprobat de parlament, bursierii nu au primit inca banii si sunt in imposibilitatea de a se intretine. Este si cazul Alexandrei Tomescu, o tanara care este studenta in anul IV la Colegiul St. Hilda‘s din cadrul universitatii Oxford. „Colegiul la care sunt studenta a fost extrem de intelegator cu privire la imposibilitatea mea de a plati cazarea si a decis sa nu impuna penalitati si sa astepte pana cand voi intra in posesia bursei. Avand in vedere ca trimestrul se apropie de sfarsit (se termina peste o saptamana – n.r.), incep si ei sa fie ingrijorati“, spune Alexandra Tomescu.

Studentii romani, in pericol sa nu fie primiti la examene

Raluca Dorobantu, studenta de la Universitatea din Liverpool, sustine ca pana acum si-a achitat datoriile din banii trimisi de parinti, care au facut eforturi mari pentru a o ajuta, avand in vedere ca ambii sunt bugetari. „Nu stiu la ce ajutor as mai putea apela in continuare daca situatia aceasta persista. In primii doi ani de studiu, rezultatele mele au fost cele mai bune din departament, obtinand la sfarsitul primului an chiar si o distinctie din partea universitatii pentru performantele realizate“, spune Raluca Dorobantu.

Cu toate acestea, este usor de inteles ca lipsa banilor, grija ca nu mai ai bani pentru mancare, chirie sau carti poate conduce la rezultate academice sub potentialul studentului. Iar, in cazul sau, desi notele din primul semestru au fost tot bune, nu au fost la fel de bune ca in semestrele anterioare. „Am fost trimisi aici datorita performantelor deosebite obtinute in tara, urmand sa ne perfectionam la universitati de prestigiu. Guvernul s-a angajat sa ne finanteze la timp, si nu s-a tinut de cuvant“, spune Raluca Dorobantu, care adauga ca, in cazul in care va intarzia si mai mult plata taxelor de scolarizare, este probabil ca studentilor romani sa li se restrictioneze accesul la biblioteca sau sa nu fie lasati sa-si sustina examenele de sfarsit de an universitar.

«stiindu-se ca suntem bursieri ai guvernului roman, problemele cauzate dauneaza credibilitatii acestuia si imaginii pe care Romania si-o contureaza in afara.»
Raluca Dorobantu, studenta la Universitatea din Liverpool

10 universitati de prestigiu din strainatate asteapta ca Guvernul Romaniei sa deblocheze aproximativ 60.000 de euro aferente taxelor de scolarizare ale studentilor romani.