Spuneam cam aşa la RFI: „Salariile şi pensiile vor fi plătite fără doar şi poate. În schimb, în administraţia publică avem trei opţiuni: ori vom creşte taxele ori diminuăm numărul de angajaţi în aparatul public ori diminuăm salariile“. Iata aici întregul interviu înregistrat. Cu alte nenumărate ocazii am discutat despre alternativele lărgirii bazei de impozitare şi am subliniat că nu sunt adepta opţiunii legate de creşterea impozitelor sau a taxelor. Ba din contră, mizez pe reforma administraţiei publice şi pe responsabilitatea economisirii despre care am discutat în postarea precedentă.

Cine a spus că intenţionăm să creştem TVA acum? Astăzi, unele publicaţii media mi-au pus aceste cuvinte în gură după ce ieri l-au hărţuit pe Prim-ministrul Boc cu întrebări aiuritoare legate de TVA. Nu am pomenit deloc acest cuvânt, ci am vorbit despre scenarii de creştere economică în ultimele trei trimestre ale anului 2009 şi despre câteva căile de intervenţie.

Experţii în jongleriile interpretative au fost flancaţi de către jurnalişti, precum Rodica Culcer sau Daniel Oanta, care au înţeles riscurile economice la care suntem acum expuşi, chiar dacă în timbre vocale diferite. Dânşilor trebuie să le mulţumesc pentru că nu pică cu uşurinţă în plasa terorismului mesajelor publice.

In postarile precedente, nu de putine ori am invocat rolul masurilor fiscale in atenuarea efectelor crizei globale si pentru revigorarea economica mai rapida. FMI, BM, CE, cu totii au invocat gasirea acelui buchet de interventii temporare sau ad-hoc care se adreseaza direct specificului national, in marja permisa de conditiile fiecarui buget national in parte.

- Deloitte a publicat la sfarsitul saptamanii trecute o sinteza a masurilor fiscale adoptate in 50 de tari ale lumii. Detalii aici

Cele mai consistente masuri au fost adoptate in Singapore. Grecii isi orienteaza stimulentele fiscale spre turism si sectorul hotelier. Portughezii reduc impozitul pe profit in agricultura, sectorul forestier, minerit si majoritatea industriei prelucratoare. Bulgarii scutesc de impozit, pentru o perioada de cinci ani, investitiile din regiunile defavorizate. Cehii reduc contributiile sociale de sanatate pentru angajati si angajatori si flexibilizeaza piata muncii. Belgienii reduc TVA pentru constructia de locuinte noi etc.

- Comisia Europeana a realizat o sinteza a naturii stimulentelor fiscale aplicate in statele membre, in ianuarie 2009. Detalii aici

Stimulentele totale propuse in pachetele anti-criza ale UE se ridica in jurul a 0,9% din PIB (112,5 mld. Euro), in SUA la 1,8% (199,6), iar in China la 7,1% (233,1 mld. Euro) doar pentru anul 2009. In UE, unele tari au optat pentru stimulente fiscale orientate cu precadere spre consum, altele spre investitii, altele spre piata muncii, altele spre anumite sectoare economice, altele le imbina pe cele de mai sus in proportii diferite. Modelele nu sunt totusi clar perceptibile. La o extremă, ţări precum Polonia, Tarile de Jos sau Regatul Unit utilizează numai una sau două categorii de stimulente fiscale. Or, Germania, cu o economie complexa, dar si cu cel mai costisitor pachet de stimulente, a decis sa combine toate formele de mai sus.

In Romania, o decizie foarte desteapta in favoarea mediului de afaceri si a investitiilor, propune ca solutie unitara reducerea impozitului pentru acel profit care este reinvestit in progres tehnologic, intr-un cuantum de maximum 25%. Intr-o situatie ipotetica in care un antreprenor investeste 25% in progres tehnologic sau in cercetare-dezvoltare-inovare, cota unica de 16% se traduce, de fapt, intr-o cota unica de 12%. Alaturi de neimpozitarea profitului reinvestit, Guvernul a decis compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare celei în care s-a depus cererea de restituire, dar şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Nu in ultimul rand, la ultima sedinta de guvernse, s-a semnat un memorandum prin care revizuirea Codului Fiscal va urmari reducerea cu circa o treime a numarului de taxe si impozite (de la aproape 500 cate exista in prezent).

Pe partea de venituri ale celor aflati in somaj tehnic, ele vor fi considerate venituri de natura non-salariala pentru o perioada de maximum trei luni si impozitate, in consecinta, la un nivel mai scazut. Firmele care vor trimite in somaj tehnic salariati vor fi scutite de plata contributiilor sociale pentru aceeasi perioada, iar costurile cu formarea profesionala a salariatilor vor fi subventionate in proportie de 50% din bugetul de stat.

Economia subterana prea putin vizitata in constructia actualului buget

Nelinistea excesiva cauzata de nevoia acoperirii deficitului bugetar mostenit de la guvernul PNL, de 5,2% din PIB in anul 2008, ar putea fi acoperita cu mai multa vointa politica. Nu cu miscari grabite si dezordonate ale celor care cred ca se pricep la macroeconomie si genereaza panica. De pilda, economia ascunsa priveaza bugetul Romaniei de sume mai mari decat acest deficit. Sa luam in calcul doar estimarile legate de valoarea adaugata care se pierde din cauza muncii la negru, a fraudelor fiscale la TVA (la nivelul societatilor) si a gospodariilor populatiei (sectorul informal), care insumate se ridicau la peste 21% din PIB in anul 2007.

Drumul economiei subterane a fost bine pavat, de la 16,6% în 2005, la 21% în 2007

Economia ascunsa s-a dezvoltat fructuos in ultimii patru ani, de la circa 48 miliarde RON in anul 2005, la aproape 87 miliarde RON in anul 2007 (utimele estimari disponibile la Institutul National de Statistica).

Degeaba ne propunem sa diminuam volumul achizitiilor publice de bunuri si servicii daca nu aruncam un ochi vigilent in modul cum sunt respectate conditiile loiale ale pietei si daca nu incepem o lupta apriga impotriva coruptiei si a grupurilor de interese oculte. Degeaba ne propunem sa reducem numarul salariatilor in administratia publica, daca nu rezolvam problema muncii la negru in economie. Degeaba ne plangem de venituri prea putine incasate la buget, daca nu reusim sa inregistram unitatile din sectorul informal, cum sunt de pilda croitorii, mecanicii auto, frizerii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lectii particulare sau persoane care isi inchiriaza casa in timpul vacantelor.

Pentru anul 2007, estimarile arata cam asa:

- Pierderi din PIB cauzate de munca la negru: 10,7% - calculate ca diferenta intre numarul de persoane care declara ca muncesc intr-o intreprindere (in Ancheta fortei de munca in gospodarii - AMIGO) si persoanele declarate de intreprindere, pentru care se platesc darile la stat (Ancheta structurala in intreprinderi). In acest fel se urmareste si compararea cererii si ofertei de forta de munca la nivel de ramura, respectiv salariile medii pe ramura de activitate.

- Pierderi din PIB cauzate de evaziunea fiscala la plata TVA: 4,6% - calculate ca diferenta intre TVA teoretic si cel incasat la bugetul de stat.

• TVA teoretic se calculeaza pe baza echilibrului resurse-utilizari pentru tranzactiile care includ TVA, prin aplicarea cotelor legale de TVA pe produse la valoarea acestor tranzactii.

• Cand spunem tranzactii care includ TVA ne referim la consumul intermediar si formarea bruta de capital fix ale agentilor care, conform legii, nu sunt platitori de TVA, la consumul final al gospodariilor populatiei, la consumul final al administratiilor publice si al institutiilor non-profit in serviciul gospodariilor populatiei.

- Pierderi din PIB cauzate de sectorul informal: 5,7% - calculate pe baza valorii adaugate brute a persoanelor care lucreaza la negru in gospodariile populatiei (AMIGO si cei inregistrati la Ministerul Finantelor cu activitati independente).

• Evaluarea valorii adaugate are la baza principiul prin care veniturile realizate de muncitorii nesalariati (persoane din asociatii familiale si lucratorii pe cont propriu) nu pot fi mai mici decat salariul mediu obtinut de personalul din unitatile mici cu aceeasi activitate.

• O alta parte a economiei neobservate o reprezinta cea detinuta de unitatile neinregistrate din sectorul informal, in care pot fi incluse exemplele de mai sus: croitori, mecanici auto etc.

Ce este de facut?

Sa crestem veniturile prin reducerea economiei ascunse, ceea ce va imbunatati calitatea administratiei publice, conditiile de concurenta loiale pe piata si bunastarea noastra prin:

1. Solicitarea de masuri concrete institutiilor responsabile pentru diminuarea economiei subterane - cu obiective si termene precise – si asumarea lor ferma publica.

2. Peste tot unde sunt implicate cheltuieli publice de anvergura sa fie organizate Consilii de Supraveghere - formate din patronate, sindicate si societatea civila, cu acces la toate documentele si procedurile. Ei sa raporteze trimestrial evolutia si modul de cheltuire a banului public. Un fel de politie a societatii civile.

3. Sanctionarea severa a abuzurilor semnalate de catre Consiliile de Supraveghere prin demitere si atragerea raspunderii persoanelor vinovate.

4. Pentru ca aceste eforturi, sau oricare altele, sa nu ramana pur teoretice trebuie observate, si cu prioritate indreptate, erorile judecatoresti. Nu constituie pentru nimeni o surpriza ca numeroase cazuri semnalate de procurori, pier pe masa judecatorilor. Cine ii supravegheaza pe supraveghetori? Adica, in acest caz, pe judecatori? Eliminarea tuturor beneficiilor speciale si excluderea definitiva din magistratura ar fi o prima solutie pentru cei carora li se dovedeste reaua credinta la judecata. Avem nevoie de curatarea magistraturii.

Este oare o misiune imposibila? Mai aveti alte propuneri?

Setul de masuri cu privire la cresterea economica si masurile anticriza:

Am adoptat astazi, din punctul de vedere al Guvernului, forma bugetului de stat pe anul 2009, proiect de buget de stat ce urmeaza a fi discutat luni, cu partenerii sociali, dupa care va fi trimis la Parlament. In cazul in care, in urma discutiilor cu partenerii sociali, vor mai aparea recomandari, sugestii de completat, Guvernul se va intruni intr-o alta sedinta pentru a discuta aceste lucruri.

Dar astazi, din punctul de vedere al Guvernului, atat bugetul de stat, cat si bugetul asigurarilor sociale, au forma finala pentru a fi prezentata partenerilor sociali, dupa care, inaintata Parlamentului.

De asemenea, astazi, am adoptat, in acest context al adoptarii legii bugetului, un set de masuri pentru sustinerea cresterii economice si limitarea efectelor crizei. In acest set de masuri avem o componenta economica si una sociala. Si vreau sa fac precizarea ca este primul set de masuri cu privire la sustinerea cresterii economice si limitarea efectelor crizei, urmand ca pe parcurs acest set de masuri sa fie completat.

In cadrul componentei economice am adoptat urmatoarele masuri:

1. Alocarea a 20% din bugetul anului 2009 pentru investitia publica masiva in infrastructura. Aici, cand vorbim de infrastructura, ne referim la infrastructura din transporturi, la cea din domeniul mediului, a sanatatii, a invatamantului, a reabilitarii termice a blocurilor de locuit - un program extrem de important, generator de locuri de munca si de economii, atat in buzunarul populatiei, cat si in bugetele locale si nationale – si, evident, infrastructura care se refera la drumuri judetene, drumuri comunale, pietruiri, alimentari cu apa, tot ceea ce inseamna practic infrastructura in Romania. Este principala masura care sustine cresterea economica, si principala masura anticriza. Pentru ca, pe de o parte, mizeaza pe mentinerea de locuri de munca si crearea de noi locuri de munca, acolo unde este posibil, si alimentarea evidenta a bugetului de stat cu acele sume necesare pentru a ne putea achita obligatiile sociale pe care le avem.

2. Achitarea datoriilor guvernamentale cu privire la restantele lasate de vechiul guvern, a facturilor si a subventiilor restante.

Este o mostenire pe care o avem de platit. Suntem convinsi ca fara achitarea datoriilor restante economia se blocheaza si, in loc ca Guvernul sa fie un factor care sa genereze crestere economica, ar fi un factor care ar crea blocaje in economie. Desi efortul este urias, domnul vicepremier o sa va dea detalii concrete pe care le-am discutat de atatea ori, el trebuie sa fie facut pentru a putea genera in continuare crestere economica in Romania.

3. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare. Cunoastem performantele foarte slabe ale vechiului guvern. Din acest punct de vedere am infiintat un comitet inter-ministerial sub coordonarea Premierului si a vice-premierului, care monitorizeaza saptamanal progresele facute in absorbtia fondurilor comunitare.

4. Neimpozitarea profitului reinvestit.

Aceasta masura va fi facuta printr-o ordonanta de urgenta pentru modificare Codului Fiscal.

5. Posibilitatea compensarii TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat si in lunile ulterioare lunii in care s-au depus cererile de restituire, precum si dupa expirarea termenului legal de 45 de zile.

Din nou, o masura, prin posibilitatea compensarii TVA-ului de recuperat cu cel de platit, sa eliminam blocajele, birocratia, pierderile de timp care au loc in sistem si prin care, pe de o parte, intreprinzatorii castiga timp, isi recupereaza sumele financiare pe care le au, iar bugetul de stat este alimentat cu aceste sume din TVA necesare alocarii in alte domenii. Pentru aceasta, va fi emisa o ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Fiscal.

6. Capitalizarea CEC-ului si a Exim Bank-ului, masuri foarte importante din perspectiva sustinerii IMM-urilor.

Numai la CEC vorbim de o capitalizare cu aproximativ 250 de milioane de euro, pentru ca din aceasta capitalizare sa putem, pe de o parte, constitui resurse financiare pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru a da o injectie de capital in vederea sustinerii acestor intreprinderi atat de necesare functionarii economiei romanesti in momentul de fata.

7. De asemenea, coroborata cu aceasta masura: infiintarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri si, in cadrul CEC, asa cum am spus, fondul de finantare, nu numai de contra-garantare pentru IMM-uri.

8. Alocarea, prin bugetul de stat, a aceluiasi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca in anul 2008, precum si majorarea contributiei statului pentru finantarea acestei activitati. Este o masura pentru sustinerea exportului deja prevazuta in legea bugetului de stat.

9. Continuarea si extinderea programului “Rabla” incepand cu acest an. Sunt acceptate pentru intrarea in program si masinile care acum au o vechime de 12 ani.

Inainte erau acceptate numai masinile care aveau o vechime de 10 ani. Si, pe de alta parte, noul program mai aduce ca noutate majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum si finantarea a nu mai putin de 60.000 de vehicule fata de 40.000 in anul 2008. Deci, programul “Rabla”, asa cum am promis, merge mai departe cu alocările financiare pe care le-am precizat.

10. Includerea in bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale institutiilor si agentiilor guvernamentale.

Asta inseamna ca acele agentii guvernamentale sau institutii care au venituri proprii - de fapt sunt tot venituri publice de la stat - vor fi incluse in bugetul consolidat al statului si, evident, vor fi alocate resursele in concordanta cu interesul general, si nu cu interesul particular al unor persoane care conduc asemenea agentii sau institutii.

Din perspectiva componentei sociale, prima masura anticriza pe care o vizam se refera la cei cu pensii mici si foarte mici. Din acest punct de vedere vom institui, in doua transe, o pensie sociala minima de 350 de lei.

Toti cei care au venituri pana in 300 de lei la 1 mai, cu achitarea in luna iunie, vor primi diferenta de la ceea ce au acum sub 300 de lei, vor primi de la 1 iunie practic 300 de lei toti pensionarii care au sub aceasta valoare pensie. De la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toti vor avea o pensie sociala minima de 350 de lei.

Este un efort bugetar de 190 de milioane de euro. Si, ca sa fiu bine inteles, in fapt, nu este vorba de o modificare a legii pensiilor, care merge pe baza principiului contributivitatii, ci este vorba, in esenta, de un ajutor social care se acorda persoanelor care au cele mai mici venituri din perspectiva pensiilor din Romania. Repet, de la 1 mai, cu plata din luna iunie, pana la 3.000.000 de lei vechi, de la 3.500.000 de la 1 octombrie cu plata de la 1 noiembrie. Repet, este un efort financiar, dar pentru sustinerea, intr-adevar, a acelor categorii sociale care sunt cel mai tare lovite de efectele crizei economice si pentru care aceste sume de bani reprezinta un minimum necesar pentru a putea sa aiba un nivel cat de cat decent de trai in Romania.

A doua masura vizeaza compensarea cu 90% din pretul de referinta pentru medicamentele compensate. Sau, altfel spus, compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionari cu pensie mai mica de 600 de lei. Este un program al Ministerului Sanatatii extrem de bine articulat. Compensarea aceasta si a sumelor care vor fi alocate - aceste sume vin din taxa de viciu fara a afecta bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate alocat medicamentelor compensate. Este important de stiut acest lucru.

In ceea ce priveste persoanele care se afla in somaj tehnic avem urmatoarea masura pentru acele categorii de persoane.

Pentru veniturile din somaj tehnic, timp de 3 luni de zile, nu se platesc contributii şi impozite la bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. Repet, pentru o perioada de maximum 3 luni de zile. Sa spunem ca o persoana se afla in somaj tehnic la o anumita intreprindere. Pe o perioada de maximum 3 luni de zile nu se platesc la bugetul de stat contributiile de asigurari sociale, acestea fiind suportate de catre stat. Evident ca nici intreprinzatorul nu are foarte multe dorinte ca sa tina o persoana in somaj tehnic, pentru ca plateste 75% din salariu. Dar, in acest efort, vine si statul si il ajuta cu scutirea platii acestor contributii la asigurarile sociale si a impozitelor pe care le are de platit la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Si, nu in ultimul rand, sustinerea cu 50% a formarii profesionale continue pentru angajati si someri. Masura este deja prevazuta in bugetul de stat, ca de altfel si masura anterioara despre care am vorbit. Este vorba de o masura prevazuta in bugetul de stat pe anul 2009.

In acest context am vorbit si am decis si astazi suprataxarea produselor de lux si taxarea la nivel european al jocurilor de noroc, ca o masura prin care se pot gasi resurse financiare suplimentare la bugetul de stat.

Acum, cateva considerente despre bugetul de stat pe 2009 in contextul acestor masuri anticriza pe care le-am prezentat, masuri de sustinere a cresterii economice si de limitare a efectelor crizei.

Constructia bugetara porneste de la cativa indicatori macro economici pe care ii cunoasteti, dar ii repet: crestere economica prognozata 2,5% in anul 2009, deficit bugetar - 2%, rata inflatiei - 5%, un PIB de 144,7 miliarde de euro, un buget total de 51 de miliarde de euro.