Primul Ministru al UK, David Cameron: “Va provoca dezbateri acest Buget? Cu siguranta. Va costa popularitatea coalitiei noastre? Posibil. Este aceasta directia cea buna pentru sanatatea economiei noastre, pentru cei mai saraci ai societatii, pentru viitorul tarii noastre? Cred cu tarie ca da.”

Pachetul de masuri prezentat recent de Ministrul de Finante George Osborne are o miza economica si politica majora si reprezinta o schimbare importanta in politicile economice ale Guvernului.

• Ministrul mizeaza mai degraba pe reducerile de cheltuieli publice (32 mld. Lire) si pe economii (11 mld. Lire anual), decat veniturile din cresterea taxelor (8 mld. lire). Se incurajeaza revigorarea economica bazata pe spiritul antreprenorial.

• Estimarile Biroului pentru Responsabilitate Bugetara arata ca in 2010 cresterea economica va fi de 1.2% si de 2.3% in 2011.

I. Masuri bugetare specifice:

a. VENITURI:

• Cresterea TVA de la 17.5% la 20% din ianuarie 2011
o Nu vor fi crescute taxele la alcool, tigari si carburanti
o Venituri preconizate de 13 mld. lire pe an

• Cresterea impozitelor pe castigurile de capital
o Impozitele pe castigurile de capital vor creste la 28% pentru contribuabilii cu cele mai mari rate ale impozitarii

• Taxarea bancilor din ianuarie 2011
o Taxarea tuturor bancilor din UK (inclusiv cele straine) si a institutiilor financiare
o Venituri estimate de 2 mld lire pe an

• Inghetarea timp de 2 ani a taxelor locale (council tax)

• Reduceri de impozite pentru cei mai prost platiti
o 880.000 cetateni, cei mai prost platiti, vor fi scutiti de plata impozitelor, iar contribuabilii care sunt impozitati la nivelul standard vor primi reduceri la plata impozitelor de 200 lire pe an
o Deducerile fiscale se vor elimina pentru familiile care castiga mai mult de 40 000 lire pe an
o Se acorda fonduri suplimentare de 150 lire pe an pentru cele mai sarace familii, prin modificarea deducerilor fiscale oferite acestora
o Ministrul de Finante a afirmat ca acest buget este progresiv si ca cei mai vulnerabili vor plati mai putin decat cei bogati, in sistem invers proportional
o Gospodariile vor pierde anual, in medie, 400 lire:
 cei mai saraci 10% vor pierde 200 lire
 cei mai bogati 1800 lire

b. CHELTUIELI:

• Inghetarea salariilor din sectorul public
o Salariile de peste 21000 lire anual vor fi inghetate timp de 2 ani
o Cei care castiga mai putin de 21000 lire pe an vor primi mariri de salariu in valoare de 250 lire in cei 2 ani
o Pensiile vor fi stabilite in functie de o tripla garantie, data de cea mai mare valoare intre cresterea: incasarilor bugetare sau a preturilor sau cu 2.5% daca dinamicile primelor doua sunt mai mici.

• Inghetarea alocatiilor pentru copii
o Ajutorul financiar pentru copii va fi limitat la primul nou-nascut, iar in familiile mono-parentale, parintele va trebui sa isi caute de lucru cand cel mai mic copil merge la scoala

• Reduceri ale ajutoarelor pentru plata chiriei la locuinte
o Ajutoarele pentru plata chiriei la locuinte vor avea o limita de maxim 400 lire pe saptamana
o Economiile sunt estimate la 1.8 mld lire.

• Reduceri ale indemnizatiilor pentru persoanele cu disabilitati
o Guvernul va introduce o evaluare medicala a ajutoarelor pentru persoanele cu disabilitati si un nou sistem din 2013

• In plus, s-au anuntat si reduceri ale cheltuielilor departamentelor guvernamentale cu 25% de-a lungul a 4 ani, cu exceptia sanatatii si a ajutorului extern.

• Ministrul de Finante a anuntat si inghetarea platilor catre Familia Regala la nivelul de 7.9 mil lire pe an, iar pe viitor acestea vor fi analizate de Biroul National de Audit.

• Eliminarea contributiei la asigurarile nationale pentru companiile care creeaza locuri de munca in afara zonei de sud-est a Angliei

II. Argumente si pozitii in favoarea masurilor bugetare prezentate:

 “Anii de datorii si cheltuieli fac ca aceste masuri sa fie inevitabile” (George Osborne – atac la guvernul laburist care a fost la conducere)
 Aceste actiuni decisive sunt necesare pentru a preveni distrugerea increderii in economie
 Masurile sunt dure, dar corecte
 Masurile se vor aplica intr-un mod corect, astfel ca cei mai bogati vor suporta cel mai mult din povara. Ele vor proteja patura saraca si vulnerabila a populatiei.
 Povara masurilor de austeritate va fi suportata de intreaga populatie, dar intreaga populatie va beneficia de pe urma revigorarii economice datorita promovarii spiritului antreprenorial
 Deciziile au fost dificile dar au fost luate in mod onest si corect
 Directorul General al CBI (Confederation of British Industry) considera ca aceste masuri reprezinta primul pas catre insanatosirea economica a UK

III. Argumente si pozitii contra masurilor bugetare prezentate:

 Din partea partidului laburist, Harriet Harman a afirmat ca masurile vor inabusi cresterea economica si vor lovi puternic in cei mai vulnerabili
 Sindicatele avertizeaza ca sute de mii de locuri de munca se vor pierde in sectorul public, cauzand distrugerea economiilor locale
 Will Hutton (din partea Work Foundation) descrie reducerile ca fiind brutale si pune in discutie aplicabilitatea lor fara distrugerea actualei coalitii (conservatorii si liberal-democratii). Acest Buget ar reprezenta cea mai mare miza post-razboi a Guvernului
 Reducerile cheltuielilor bugetare sunt iresponsabile
 Liberalul-democrat Bob Russell a sugerat ca ar putea vota impotriva adoptarii acestui Buget, deoarece in campanie partidul sau s-a opus cresterilor de TVA
 Dave Prentis, secretar general la UNISON (Uniunea Serviciilor Publice) a acuzat coalitia de la guvernare ca declara razboi serviciilor publice. Angajatii din sectorul public sunt victimele taierilor de locuri de munca si inghetarii salariilor.

IV. Nota de fundamentare a Bugetului 2011 – 2016

Bugetul defineste un plan de masuri pentru 5 ani in vederea reconstruirii economiei britanice pe valorile Guvernului: responsabilitate, libertate si corectitudine. Acesta arata modul in care Guvernul va duce la bun sfarsit planul inevitabil de reducere a deficitului intr-un mod care intareste si uneste tara.
Economia UK a devenit dezechilibrata. S-a bazat prea mult pe crestere venita de la un numar limitat de sectoare si regiuni. Depasirea acestor provocari va cere crearea unui nou model de crestere economica bazat pe economisire, investitii si spiritul antreprenorial, in loc de datorii. Bugetul reprezinta primul pas in transformarea economiei si va pregati terenul pentru o crestere sustenabila, bazata pe sectorul privat, si echilibru intre regiuni si industrii.
Acest Buget stabileste actiunile pe care Guvernul le va lua in 3 domenii pentru a reechilibra economia si pentru a furniza conditiile necesare cresterii economice:

A. Reducerea deficitului
B. Spiritul antreprenorial
C. Corectitudine

A. Asumarea responsabilitatii: reducerea deficitului

Cea mai urgenta problema cu care se confrunta UK este implementarea unui plan accelerat pentru reducerea deficitului. Reducerea deficitului este o pre-conditie necesara pentru cresterea economica sustinuta. Continuarea planurilor de stimulare fiscala existente pune in pericol redresarea economica, data fiind dimensiunea provocarii. Nivelurile inalte ale datoriilor plaseaza, de asemenea, o povara injusta pentru generatiile viitoare.
Pentru prima data, deciziile de politica fiscala ale Guvernului s-au bazat pe estimari independente privind evolutia economiei si a finantelor publice. Biroul pentru Responsabilitate Bugetara, in previziunile de dinaintea stabilirii Bugetului, a confirmat ca daca nu se iau masuri suplimentare pentru diminuarea deficitului bugetar, atunci:
• Imprumuturile nete din sectorul public ar ramane la 4% PIB in urmatorii 5 ani, dupa o perioada in care s-a situat la 5% PIB timp de 6 ani consecutivi, fara precedent in perioada post-belica;
• Deficitul structural ar fi de 2.8% PIB in 2014-2015, in timp ce deficitul structural curent ar fi de 1.6% PIB, si
• Datoria publica ar creste in 2014-2015 la 74.4% PIB, cheltuielile cu dobanzile ajungand la 67 mld. Lire

In consecinta, Guvernul a stabilit un mandat fiscal pentru a obtine o balanta curenta ajustata ciclic pana la sfarsitul perioadei de programare de 5 ani, adica pana in 2015-2016, durata perioadei de programare bugetara.
In aceste momente in care datoria are un ritm accelerat de crestere, mandatul fiscal va fi suplimentat cu masuri pentru sustinerea unui ritm descrescator al datoriei nete a sectorului public ca procent din PIB in 2015-2016, asigurand astfel revenirea finantelor publice pe o traiectorie sustenabila.
Prin acest Buget se iau masuri urgente pentru reducerea deficitului structural, si anume prin planuri de consolidare suplimentara de 40 mld. Lire pe an pana in 2014-2015. Aceste planuri includ:
• 32 mld. Lire pe an pana in 2014-2015 din reduceri de cheltuieli. Aici sunt incluse deja cele 30 mld. Lire din actualele eforturi de reduceri ale cheltuielilor. Nu se vor lua alte masuri de reducere ale cheltuielilor in afara celor deja anuntate. Se va face o revizuire a cheltuielilor pe 20 octombrie 2010.
• Bugetul anunta economii de 11 mld. Lire utilizati in vederea reformarii bunastarii – aceste economii vor fi utilizate pentru recompensarea muncii si protectia celor mai vulnerabili, inclusiv pentru indexarea beneficiilor cu un Indice al Preturilor de Consum, acordarea de credite fiscale si a pensiilor din sectorul public incepand cu aprilie 2011. Bugetul anunta si inghetarea salariilor din sectorul public timp de 2 ani, cu exceptia celor care castiga mai putin de 21 000 Lire pe an.
• Venituri de 8 mld. Lire pe an din cresterea taxelor. Acestea includ: cresterea TVA la 20%, cresterea ratei standard a impunerii fiscale a asigurarilor la 6% si a celei superioare la 20% (standard and higher rate of Insurance Premium Tax) incepand cu 4 ianuarie 2011.
Pana in 2014-2015, 80% din masurile suplimentare de consolidare stabilite in acest Buget se vor realiza prin reducerile de cheltuieli.
Bugetul prevede o consolidare totala de 113 mld. Lire anual pana in 2014-2015 si de 128 mld. Lire anual pana in 2015-2016, din care 99 mld. Lire anual vin din reducerile de cheltuieli, iar 29 mld. Lire anual din cresterile de taxe. Pana in 2015-2016, 77% din consolidarea totala va fi realizata prin reducerile de cheltuieli.
Ca si rezultat al masurilor adoptate de Guvern, Biroul pentru Responsabilitate Bugetara estimeaza ca:
• Imprumuturile nete din sectorul public se vor reduce cu 1.1% din PIB in 2015-2016;
• Deficitul structural curent va fi eliminat pana in 2014-2015, fiind estimat chiar un surplus de 0.8% PIB in 2015-2016;
• Datoria neta a sectorului public va ajunge la un maxim de 70.3% in 2013-2014, dupa care se va reduce la 67.4% din PIB in 2015-2016.
Rationamentul pe care se bazeaza Biroul pentru Responsabilitate Bugetara este acela ca politicile stabilite in Buget au mai mult de 50% sanse sa realizeze mandatul fiscal al Guvernului si tinta privind datoria. De asemenea, analizele acestui Birou arata ca mandatul fiscal si tinta de datorie vor fi realizate un an mai devreme, si anume in 2014-2015.

Prima sectiune a capitolului 1 descrie sursele de dezechilibru in economia Marii Britanii si dimensiunea provocarilor economice si fiscale cu care se confrunta tara, respectiv masurile fiscale ale Guvernului.

B. Libertate: spiritul antreprenorial

Cea de-a doua componenta pentru reechilibrarea economiei consta in crearea conditiilor pentru antreprenoriat si crestere sustinuta. Sustenabilitatea cresterii trebuie sa fie bazata pe expansiunea sectorului privat, si nu pe sectorul public, iar companiile din toate regiunile si industriile trebuie sa beneficieze de conditiile corecte pentru a putea creste.
Acest Buget prezinta masuri de sprijinire a afacerilor si de restabilire a competitivitatii diminuate a Marii Britanii. Guvernul va oferi companiilor mai multa libertate prin reducerea reglementarilor administrative si fiscale, a ratei de impozitare, in acelasi timp se va concentra pe infrastructura, pe reducerea emisiilor de CO2 si pe dezvoltare regionala.
Bugetul anunta:
• Reducerea ratei de impozitare standard de la 28% la 24% pe parcursul a 4 ani financiari incepand din aprilie 2011, si o reducere a ratelor principale si speciale ale impozitelor percepute pe bunurile de capital la 18%, respectiv 8%, in aprilie 2012;
• Cresterea Garantiilor Financiare pentru Intreprinderi si crearea unui Fond de Crestere a Capitalului;
• Revenirea asupra celui mai daunator efect in cresterea planificata a contributiilor angajatorilor la asigurarile nationale prin cresterea pragului cu 21 lire pe saptamana peste indexarea din aprilie 2011;
• Crearea unui Fond Regional de Crestere in 2011-2012 si 2012-2013 pentru sprijinirea angajarilor si a cresterii – prin acest proiect companiile din zone tinta vor obtine reduceri substantiale privind contributiile angajatorilor la asigurarile nationale.

C. Corectitudine

Abordarea Guvernului reprezinta un angajament fata de corectitudine. Guvernul se va asigura ca fiecare patura a societatii contribuie la reducerea deficitului, si in acelasi timp sprijina pe cei mai vulnerabili, inclusiv copiii si pensionarii. Pe termen lung, Guvernul va incerca sa contruiasca un sistem corect de impozite si beneficii care recompenseaza munca si promoveaza competitivitatea economica.
Bugetul stabileste o viziune pentru remodelarea cadrului de impozitare si de beneficii. Anunta masuri pentru incurajarea oamenilor sa devina personal responsabili pentru actiunile lor prin recompensarea celor care muncesc mult si economisesc in mod responsabil pentru viitor. Concret:

• Ajutorul de stat pentru cei sub 65 ani va creste cu 1000 lire in aprilie 2011, beneficiile fiind limitate exclusiv pentru contribuabilii de la baza. Guvernul estimeaza ca cei 880.000 de contribuabili cu cele mai mici venituri vor fi scutiti de impozite.
• Impozitele pe castigurile de capital vor creste la 28% pentru contribuabilii supra-impozitati (for higher and additional rate taxpayers), iar limita de degrevare pentru intreprinderi va creste la 5 milioane lire.
• Guvernul va introduce o taxa bazata pe bilantul bancilor de la 1 ianuarie 2011 cu scopul de a incuraja bancile sa adopte un profil mai putin riscant de finantare. Guvernul va lua atitudine impotriva bonusurilor inacceptabile acordate de banci.
• Guvernul va lucra in parteneriat cu autoritatile locale pentru a ingheta taxele locale (council tax) in 2011-2012
Parte a reformelor de bunastare de mai sus, Bugetul propune si reforme privind ajutoarele pentru plata chiriei la locuinte, ajutoarele pentru persoanele cu disabilitati si sistemul de deduceri fiscale pentru mai multa corectitudine si pentru a raspunde posibilitatilor financiare actuale. Aceste reforme vor reduce dependenta si vor promova munca.
Pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili si care au cea mai mare nevoie de protectie, prin Buget se anunta ca ajutoarele financiare pentru copii vor fi inghetate pentru 3 ani pentru a putea creste semnificativ creditele fiscale pentru copii (Child Tax Credit). De asemenea, pensia de baza de la stat va depinde de o tripla garantie: a incasarilor bugetare, a preturilor sau 2.5%, oricare din ele va fi mai mare, incepand cu aprilie 2011.
Ca si rezultat al masurilor, cei mai bogati vor contribui cel mai mult la reducerea deficitului, iar impactul asupra saraciei copiilor in 2012-2013 este statistic nesemnificativ.

Anexa A prezinta analiza impactului impozitarii si propunerilor de bunastare asupra gosspodariilor.
Anexa B stabileste cadrul de management al datoriei si al finantarii.
Anexa C reprezinta estimarea facuta de Biroul pentru Responsabilitate Bugetara.

Mai jos este prezentat un rezumat al impactului fiscal al politicilor bugetare stabilite.

Politicile bugetare stabilite, cheltuielile si veniturile Guvernului

Tabel 1. Sumar al rezultatelor politicilor bugetare stabilite (in mil. lire)
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015
a. Impactul total al politicilor fiscale +2,830 +6,255 +6,950 +8,515 +8,230
Masuri privind cheltuielile anuntate prin Buget
 Modificari privind cheltuielile curente +3,465 +6,835 +15,230 +21,700 +29,780
 Modificari privind cheltuielile de capital +1,780 +2,020 +2,070 +2,120 +2,160
b. Impactul total al masurilor vizand cheltuielile bugetare +5,245 +8,855 +17,300 +23,820 +31,940
 Din care masuri specifice in favoarea bunastarii +385 +2,010 +4,710 +8,150 +11,040
IMPACTUL TOTAL (a+b) +8,075 +15,110 +24,250 +32,335 +40,170
 Economii la cheltuielile cu dobanzile ca rezultat al politicilor stabilite prin Buget - -820 +1,030 +1,810 +3,020
 Impactul total al politicii bugetare, excluzand economiile privind cheltuielile cu dobanzile +8,075 +15,930 +23,220 +30,525 +37,150

Sursa: http://www.direct.gov.uk/prod_consum_dg/groups/dg_digitalassets/@dg/@en/documents/digitalasset/dg_188581.pdf

Mai intai de toate, o lamurire. Detest manipularile de orice natura, fie in sensul sustinerii alternativei diminuarii salariilor si a pensiilor ca singurul leac impotriva raului care ne macina bugetul, fie in sensul antagonizarii saracilor si bogatilor. Declaratia lui Strauss-Kahn, cum ca optiunea dansilor era cresterea impozitelor si a taxelor este fortata si hiper-politizata. Ecoul socialistului francez razbate din candidatura sa la urmatoarea cursa pentru Presedintia Frantei. Adevarul este ca in niciunul din scenariile analizate cu FMI nu a fost exclusa reducerea imediata a salariilor in sectorul bugetar roman cu minimum 20%, chiar si in scenariul atasarii unor cresteri a TVA si a cotei unice. Cum poate o minte decenta sa inteleaga afirmatia ca o crestere a TVA la 24% si a cotei unice la 20% i-ar fi afectat doar pe cei bogati? Fals! In realitate, ar fi fost afectata intreaga populatie a Romaniei, indiferent de nivelul veniturilor. Ar fi afectat inclusiv persoanele care in anul 2009 au suportat primul val al reducerilor de venituri, generate de efectele crizei economice la nivelul sectorului privat. Forta de a crea bogatie sta in sectorul privat si ea este mult mai importanta decat bogatia insasi. Cresterea taxelor si a impozitelor ar diminua aceasta forta. Asadar, optiunea guvernului este pentru virarea clara spre dreapta si pentru stimularea fortelor necesare pentru acumularea de bogatie.

Sa revin insa la tema de sambata seara. Bulgarii au avut de ales intre doua cai de ajustare a deficitului bugetar – de altfel mult mai mic decat la noi – si anume intre cresterea TVA si diminuarea cheltuielilor publice totale cu 20%. Au decis ferm pentru cea de-a doua varianta cu o saptamana inainte de declaratia Presedintelui Romaniei care anunta optiunile Romaniei.

Cum a afectat decizia guvernului bulgar activitatea misiunilor diplomatice, de pilda?

Iata cateva exemple de efecte si fapte concrete:

1) Ministrul Finantelor si cel de Externe i-a obligat pe toti cei care sunt in misiune sa-si ia concediul maximal admis, adica 5 saptamani pe an. Astfel se economisesc bani la cheltuielile cu personal – substantiale pentru misiunile in strainatate.

2) Se abroga o dispozite, care le permitea sa ia bani pentru zilele nelucratoare in timpul concediului (in strainatate ei erau platiti pe zi, indiferent daca e lucratoare sau nu, fiind in acelasi timp si la dispozitie zilnic). Era o aberatie care costa undeva in jur de 600-700 de euro pe an pe persoana. Dimensiunea fenomenului e relevanta intrucat este vorba de circa 1500 de oameni.

3) Se opresc toate cheltuielile de intretinere care nu sunt obligatorii, cum ar fi intretinerea spatiilor verzi.

4) Se opresc cheltuielile de protocol (receptii, cadouri etc.).

5) Fiecare diplomat care se deplaseaza spre/dinspre Bulgaria este obligat sa care curierat diplomatic (reducerea de cheltuieli cu curierii diplomatici este semnificativa).

Imi scade salariul cu 25%. Ar trebui sa fiu neagra de suparare.

Nu sunt pentru ca nu gandesc ca trebuie sa pot pune pe masa bunurile de care am nevoie doar maine sau poimaine. Imi restrang acum consumul pentru ca imi doresc sa traiasca bine si copiii mei. Nu vreau sa-i incalt cu datorii pe care sa fie nevoiti sa le plateasca in viitor pentru ca eu nu am invatat la timp lectia banala ca nu poti consuma mai mult decat produci, la infinit.

Nu vreau sa traiesc in continuare bine, in timp ce vecinul meu din mediul privat castiga mult mai putin sau, mai dificil, care este deja in somaj. El si-a facut injectia cu ratiune inca de anul trecut pentru ca nu-i plateste nimeni altcineva datoria. Mai mult decat atat, criza economica i-a contractat activitatea si profiturile. Automat, alimenteaza cu mai putine venituri bugetul public. Or aparatul public, daca continua sa consume in acelasi ritm, o face pe datoria pe care o vor plati tot generatiile viitoare din sistemul de productie privat prin impozite si taxe.

Care erau alternativele?

Sa crestem cota unica si/sau TVA. Rezultatul? Scaderea consumului tuturor romanilor, nu doar a celor din sistemul public. Nu era nicidecum mai echitabil social, pentru ca, repet, bugetarii au salarii mai mari decat cei din mediul privat. Somajul este de circa cinci ori mai mare in mediul privat decat la stat. In schimb, atractivitatea Romaniei pentru investitiile straine ar fi scazut, iar locurile de munca noi create mai putine. Unele firme nu ar fi rezistat unei presiuni fiscale majorate pentru ca stau pe linia de plutire si ar fi intrat in faliment. Adica somaj mai mare! Nu doar ca scade consumul mai abitir, dar si perspectiva revigorarii activitatii economice private ar fi fost amanata nejustificat. Productie locala mai putina inseamna importuri de consum mai mari si importuri de utilaje de productie mai mici.

Sa renuntam la conduita bugetara sanatoasa si sa ne crestem datoriile bugetare. Rezultatul? Banii de la FMI nu ar mai fi intrat in Romania. Ratingul de tara ar fi scazut. Dobanzile ar fi crescut. Din nou falimente si somaj. Toate acestea ar fi impus cresterea fiscalitatii.

Sa depreciem masiv leul si sa crestem inflatia. Rezultatul? Preturi mai mari. Economii subtiate brutal. Saracirea fara precedent a intregii populatii. Dobanzi mai mari. Dupa care problema de fond ramanea tot nerezolvata. Capacitatea mediului privat romanesc de a sustine un aparat bugetar supradimensionat era aceeasi. Ar fi aparut din nou nevoia cresterii fiscalitatii. Am fi pierdut benevol cursa competitivitatii externe. Sa nu uitam ca noi concuram acum cu Cehia si Slovacia care sunt, in acest moment, masini de export, iar Bulgaria are taxare mai joasa si acum doua zile au decis diminuarea cheltuielilor publice cu 20% pentru a mentine fiscalitatea atractiva.

Puterea de cumparare s-ar fi redus, asadar, cel putin pe trei fronturi: prin cresterea preturilor, prin reducerea directa a veniturilor, prin reducerea indirecta a veniturilor din cauza deprecierii cursului de schimb.

Se neglijeaza cu prea multa usurinta ca nu suntem singuri pe lume, ci suntem intr-o competitie internationala foarte ascutita. Pietele care reusesc sa se ajusteze rapid si sa devina atractive fiscal vor iesi mai repede din criza. In caz contrar, pietele externe ne taxeaza.

Concluzia?

Guvernul Boc este primul care a virat la dreapta dupa 20 de ani de bajbaieli ideologice, soldate cu constructia unui stat hiper-birocratizat, asistential social haotic, aleatoriu, cu privilegii partizane, netransparent si neprietenos cu romanii.

Basescu intre varianta de incredere si de neincredere:

„Bună ziua! Cred că atmosfera publică ce s-a creat în aceste zile, ca de altfel şi ajunsă, împinsă până la isterie pe la diverse posturi de televiziune, trebuie clarificată. În mod normal, n-ar fi fost treaba mea să fac o astfel de declaraţie, ci sunt probleme care ţin de Guvern. Dar în urma speculaţiilor – şi aici eu trebuie să fac menţiunea că sunt oameni şi mijloace mass-media care deliberat întreţin o profundă atmosferă de neîncredere. Eu vreau să le spun românilor că pot să aibă încredere, că Guvernul, Parlamentul, Preşedintele ştiu ce au de făcut în situaţia de criză economică actuală. Pentru că au fost speculaţii şi pe tema întâlnirilor pe care le-am avut în aceste zile, vreau să vă fac o declaraţie completă, ca să nu existe dubii şi speculaţii. Pe data de 4 mai, la ora 12:00, m-am întâlnit cu Primul-ministru, cu guvernatorul Băncii Naţionale, cu miniştrii economici şi cu specialişti de la Banca Naţională. Tot pe data de 4 mai, la ora 17:00, m-am întâlnit cu reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional, ai Uniunii Europene şi ai Băncii Mondiale, echipa de evaluare a progreselor pe care le-a făcut România. Pe data de 5 mai, la ora 11:00, m-am întâlnit cu Primul-ministru şi cu guvernatorul Băncii Naţionale, de asemenea, şi cu un număr mare de miniştri din domeniile economice. Şi, în sfârşit, astăzi, pe 6 mai, m-am întâlnit cu liderii structurilor şi formaţiunilor politice care susţin guvernul. Întâlnirea a avut loc la ora 9:30. Iar la ora 14:30 m-am întâlnit cu Fondul Monetar Internaţional. Motivele acestor întâlniri dense au fost legate de soluţia pe care România urmează să o adopte în continuare, pentru a face faţă crizei şi pentru a limita riscul creării unor situaţii extrem de dificile, nu numai ca efect a ceea ce se întâmplă în economia românească, pentru că aici sunt deja semnale pozitive, dar aştept şi trimestrul II, să vedem dacă evaluarea mea că ne reluăm creşterea economică din trimestrul III se va confirma, dar în primul rând, datorită influenţelor evenimentelor economice care se produc în regiunea noastră. Am sesizat că se atribuie soluţii unor anumite instituţii: ba FMI, ba, mai ştiu eu, Uniunii Europene sau altor instituţii.
Vreau să ştiţi că, de la bun început, de la bun început, atât echipa de evaluare condusă de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cât şi Guvernul, au avut în atenţie două variante.

- Una din variante era varianta neîncrederii şi aceasta însemna creşterea TVA de la 19% la 24%, creşterea cotei unice de la 16 la 20% şi reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%, pentru a ne putea încadra într-un deficit bugetar de 6-7%, 6-8% din produsul intern brut.
- A doua variantă era vraianta încrederii, varianta în care Guvernul să-şi continue programele de restructurare masivă a cheltuielilor.

Deci, repet, niciuna din variante nu poate fi atribuită cuiva sau altcuiva. Ambele au fost variante de discuţie de la bun început. Pe varianta a doua, varianta încrederii în capacitatea Guvernului, a Parlamentului şi a instituţiilor statului român de a continua procesele de reformă, se va merge în continuare şi scrisoarea ce se va semna, memorandumul ce se va semna la sfârşitul negocierilor cu Fondul va fi expresia variantei de încredere în capacitatea instituţiilor statului român de a reforma statul şi de a restructura cheltuielile bugetare. Vreau să înţelegeţi că prima variantă, cea cu sporirea fiscalităţii în zone extrem de sensibile – TVA şi cotă unică – era varianta în care aparatul bugetar transfera din nou pe umerii economiei reale sarcina de a-i asigura veniturile de supravieţuire. De asemenea, se transfera pe toată populaţia sarcina de a genera mai mulţi bani pentru a putea fi menţinut aparatul bugetar uriaş pe care România îl are. Nu în ultimul rând, creşterea atât de puternică a fiscalităţii ar fi însemnat blocarea şanselor de relansare economică rapidă, adică în următoarele 3-4 luni.
Toate acestea şi decizia de a se merge pe varianta încrederii în capacitatea României de a se restructura au dus la stabilirea unor coordonate în care se va semna, în linii mari, scrisoarea către Fond, pe care o va adopta Guvernul, sperăm în şedinţa de miercuri, săptămâna viitoare.

Nu este o reţetă uşoară, dar este necesară. Şi este necesară pentru că în momentul de faţă în economia reală lucrează maxim trei milioane de oameni. Economia reală este cea care s-a restructurat puternic în anul 2009 şi primele luni ale anului 2010. Ea a reacţionat corect la criză.

Cel care nu a reacţionat corect la criză este statul, care nu şi-a diminuat consistent cheltuielile. Şi, ca să fiu plastic – este o imagine care îmi vine în minte acum: statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel. Şi asta e economia românească. Iar cheltuielile uriaşe ale statului s-au transferat pe cei trei milioane care lucrează în servicii şi în industria românească. Acest lucru nu mai este posibil. Iar în ceea ce priveşte principalele axe pe care Guvernul şi delegaţia Fondului vor discuta în continuare vi le pot prezenta şi mi le asum şi eu ca soluţii, alături de Guvern.

În primul rând este vorba de reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România, cu 25%, iar până la sfârşitul anului, şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele pe care le au acum. Această măsură trebuie luată de la 1 iunie.

De asemenea, în ceea ce priveşte pensiile, Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual – şi numeric, şi nivel de plată – ar mai trebui încă circa 500 de milioane de euro, care nu există, aceşti bani nu există. Ca atare, este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%.

De asemenea, se va proceda la reducerea masivă a subvenţiilor, iar banii recuperaţi din subvenţii vor fi alocaţi ţintit către cei care în mod real au nevoie de sprijin financiar. Ca să fie lucrurile mai clare, vreau să vă dau următorul exemplu: sistemul de încălzire din Bucureşti beneficiază de subvenţii masive din partea Primăriei Capitalei, dar şi a bugetului de stat. Fără deosebire de veniturile pe care le au, toţi cetăţenii din Bucureşti şi firmele racordate la sistemul centralizat primesc încălzirea subvenţionată. Or, subvenţiile globale vor fi sistate şi se va acorda subvenţie celor care au nevoie de ea. Nu sunt cuplat la încălzirea centrală, dar dacă aş fi, deşi am cel mai mare salariu, teoretic, din Administraţie, aş primi acea subvenţie, când, în mod real, ea trebuie adresată cetăţeanului care are nevoie de ea.

De asemenea, ajutorul de şomaj se va reduce cu 15%. Pentru că v-am vorbit de salarii, aş vrea să fac o menţiune: toate salariile vor fi afectate cu 25%, inclusiv salariul minim pe economie, dar Guvernul va completa diferenţa care este sub 600 de lei. Deci, salariul minim pe economie care va fi luat în consideraţie este salariul din sectorul privat. Şi dacă prin diminuarea de la 705 lei, cât este în sectorul bugetar, cu 25%, se ajunge sub 600 de lei, nu va scădea salariul minim sub 600 de lei. Guvernul va lăsa salariul minim în vigoare aşa cum este, pentru cei din economia reală.

În România funcţionează 16 programe sociale, marea lor majoritate aplicate înainte de alegeri: de la acordare de pamperşi, până la, ştiu eu, venitul minim garantat. Ele funcţionează atât de independent una de alta, încât sunt persoane care cumulează patru, cinci ajutoare, din diverse programe, astfel încât le convine să stea acasă fără nicio problemă şi câştigă mai bine decât unul care merge la serviciu. Toate cele 16 programe sociale vor fi reanalizate şi regândite, în aşa fel încât ele să îşi atingă ţinta şi nu să devină sursă de venit fără muncă.

De asemenea, în ceea ce priveşte soluţiile ce vor fi aplicate în continuare, sunt vizate inclusiv acele excepţii care au decredibilizat acţiunea Guvernului de a reduce sporurile exagerate şi veniturile date în afara legii. Mă refer aici la cei care se află în consilii de administraţie, fiind în acelaşi timp salariaţi ai Ministerului Economiei, ai Ministerului de Finanţe, ai altor ministere. Veniturile pe care le obţin ca reprezentanţi ai statului vor fi impozitate cu procente foarte mari, rămâne să stabilească Guvernul care vor fi aceste procente. Atenţionez că, atunci când este vorba de reducerea anvelopei salariale cu 25%, este vizată şi administraţia centrală şi administraţia locală, în egală măsură sunt vizate ambele administraţii. Şi îmi fac datoria să transmit un mesaj celor din administraţia locală că nerespectarea, de data aceasta, a celor ce vor fi stabilite de Guvern va duce la reducerea cotei defalcate.

Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez că acest program era inevitabil, programul de reducere a cheltuielilor bugetului de stat, precum şi resursele alocate cheltuielilor sociale. Vreau să aveţi în vedere următorul lucru: salariile personalului bugetar reprezintă 9,4% din produsul intern brut. Asta înseamnă 28% din buget. Cheltuielile sociale, care includ şi pensiile, reprezintă 12% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă peste 35% – ca să nu rotunjesc la 36% -, dar peste 35% din bugetul de stat. Facem o socoteală elementară, să ştim unde am ajuns: 27% salariile bugetarilor, 35% costurile sociale şi asta înseamnă 62% din buget. Şi atunci ne întrebăm cum mai putem aloca bani suficienţi pentru şcoli, dând deoparte salariile, pentru spitale, pentru armată, chiar pentru funcţionarea armatei, pentru funcţionarea poliţiei, dacă noi ducem toate resursele în protecţie socială şi în salarii pentru bugetari. Nu aş vrea să facem împreună socoteala, şi o putem face cu uşurinţă, constatăm că venitul mediu în bugetul de stat este 31% din produsul intern brut, iar cheltuielile bugetului de stat sunt aproape 40%, ceea ce înseamnă că de undeva trebuie să completăm această diferenţă, de la venituri până la cheltuieli. Iar locul în care trebuie să restructurăm cheltuielile este sectorul bugetar şi sectorul social.

Cu siguranţă nu am epuizat toate măsurile, acestea au fost cele discutate, pe fond, cu reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene. Vor mai fi şi multe alte măsuri pe care trebuie să le ia Guvernul, cum ar fi unele modificări la Codul Muncii pentru a flexibiliza forţa de muncă, unele analize cu privire la impozite – şi aici vă dau un exemplu legat de impozitul pe terenurile agricole. Daca vă aduceţi aminte, cifra acreditată anul trecut ca fiind suprafaţa agricolă nelucrată a fost de circa 30% din total suprafaţă agricolă. Şi anul trecut, ca şi anul acesta, deţinătorii de terenuri primesc subvenţie şi pentru suprafeţele de teren nelucrate – şi nu este o subvenţiei mică, sunt circa 130 de euro pe hectar, iar impozitul pe hectar este 35 de lei. Sigur că-mi convine foarte mult să nu lucrez terenul şi în fiecare an să primesc subvenţia la hectar pe care mi-o pune la dispoziţie Uniunea Europeană. Va veni o zi în care să discutăm şi subvenţiile din agricultură. Vă pot da o cifră – şi aici: aviz foarte serios reprezentanţilor agriculturii care se plimbă în fiecare zi la televizor şi se plâng de lipsa subvenţiilor. Îi atenţionez că din cauza evaziunii din agricultură în ultimii zece ani statul român a acordat subvenţii de circa 30 de miliarde şi de pe urma agriculturii a avut încasări în ultimii zece ani de circa 400 de milioane. Acest lucru nu mai poate continua.

Nu ne putem face că nu vedem realităţi care s-au construit – din motive politice, din orice motiv – timp de 20 de ani. Dar şansa României asta este: dacă ne restructurăm cheltuielile acum, dacă punem acum capăt sau diminuăm evaziunea fiscală şi contrabanda. Din acest punct de vedere vă pot spune că în discuţiile pe care le-am avut cu membri ai Guvernului am atenţionat că responsabilitatea cea mai mare în diminuarea evaziunii fiscale şi a contrabandei cu ţigări, cu alcool şi cu alte bunuri revine ministrului Vlădescu şi ministrului Blaga, cei care au instrumentele de control sau de oprire la frontieră a bunurilor care fac obiectul contrabandei.

Un subiect pe care nu l-am discutat cu Fondul, dar l-am discutat cu Guvernul este modificarea rapidă a Legii achiziţiilor publice. Şi aici vreau să vă atenţionez că apreciez necesară – şi acest subiect l-am discutat şi cu Guvernul, şi cu delegaţia Fondului – transparentizarea modului de organizare a licitaţiilor – şi încă o dată, îi invit public să utilizeze sistemele electronice de licitaţie – şi, de asemenea, trebuie făcute modificări în zona modului de atribuire a licitaţiilor. Directiva Uniunii Europene solicită să existe o structură administrativă de apel a participanţilor la licitaţie. Din păcate, legea noastră duce lucrurile până la epuizarea tuturor opţiunilor pe care o firmă care pierde licitaţia le are în justiţie. Legea va trebui să stabilească faptul că după ce structura administrativă este de acord că licitaţia a fost corectă sau incorectă se semnează sau nu se semnează contractul, în funcţie de decizia agenţiei specializate, urmând ca cei care doresc să se adreseze justiţiei să se adreseze, dar fără a bloca derularea contractului. Vă pot da câteva exemple. În momentul de faţă este un tronson de autostradă, dacă nu mă înşel, Deva-Orăştie, care a fost licitat în 2006 şi abia s-a terminat procesul, urmând să fie reluată licitaţia, pentru că cei care au participat la licitaţie nici nu mai sunt prin ţară, nu mai sunt interesaţi de licitaţie. Deci am ajuns la asemenea situaţii.

În sfârşit, dacă măsurile pe care le-am precizat se iau, se creează resursă financiară pentru câteva priorităţi majore. Una şi cea mai importantă este plata datoriilor pe care le are statul către firme. Acest lucru este esenţial pentru a încuraja firmele în procesul de reluare a creşterii economice, pentru a le crea condiţiile acceptabile pentru reluarea activităţii. O altă plată care trebuie urgent făcută este cea care vizează plata datoriilor spitalelor. În sfârşit, sumele eliberate prin luarea acestor măsuri şi multe altele pe care le va stabili Guvernul în discuţiile cu Fondul vor fi utilizate pentru a susţine proiectele cu finanţare europeană şi prioritatea este susţinerea proiectelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Sigur, aici sunt mai multe variante, cu bani, în mod direct, cu garanţii guvernamentale, dar ca să eliberezi garanţii guvernamentale trebuie să ai resursă financiară, pentru că în situaţia executării garanţiei, statul trebuie să plătească. De ce este atât de urgentă susţinerea proiectelor mici, până în 20-30 de milioane de euro? Pentru că s-a constatat că 90% din proiectele aprobate nu mai pot fi derulate, pentru că băncile nu creditează componenta autohtonă pe care firma privată sau persoana fizică ce a obţinut aprobarea proiectului trebuie să o pună alături de banii europeni.

Nu în ultimul rând – asta n-a făcut obiectul discuţiilor cu Fondul – procesul de descentralizare trebuie accelerat masiv. Aş vrea să mă înţelegeţi foarte bine şi să nu fie loc de speculaţii. Atunci când vorbim de reducerea salariilor în aparatul bugetar central şi local, nu mă refer la reducerea banilor pentru spitale, pentru şcoli, ci strict la salarii, nu la cheltuilelile de funcţionare a sistemelor, care vor fi menţinute aşa cum ele se află în buget în momentul de faţă.

Închei spunându-vă că mizez pe solidaritatea măcar a oamenilor politici din arcul guvernamental. Alternativa la acest program al încrederii pentru România este introducerea imediată a creşterii fiscalităţii, ca soluţie de a aduce bani la buget. Aş vrea să fac un comentariu. Mulţi veţi spune: reducere de 25% la fondul de salarii sau reducere de 15% la pensii. Orice calcul ne arată că, cel puţin în zona pensiilor mici, toată pensia se duce pe coşul zilnic şi pe cheltuielile curente – electricitate, telefon, gaze şi aşa mai departe. O creştere a TVA i-ar fi afectat cel puţin la fel de mult pe cei cu pensii mici ca şi reducerea cu 15% a pensiilor. Deci, aici lucrurile trebuie privite în ansamblul lor, dar esenţa, dincolo de acest lucru, a fost legată de grija de a nu pune în sarcina tuturor celor 22 de milioane şi mai ales în sarcina sectorului privat al economiei excesul de cheltuieli pe care îl are bugetul de stat al României. Închei spunând încă o dată că am încredere că vom reuşi. Eu îmi asum liniile acestui program, voi fi un partener al Guvernului şi, pentru că vă spun acest lucru, vreau să mai închid un zvon. Am înţeles că mă vedeţi în postura de a face remanieri, de a da afară miniştri. Nu pune nimeni problema remanierilor. Ceea ce ne trebuie acum este stabilitate şi încredere. Îmi este cunoscut faptul că există segmente interesate şi în instabilitate şi în lipsă de încredere. Le văd şi eu, le simt pe pielea mea, dar vom merge înainte, pentru că marea majoritate a celor responsabili înţeleg că nu mai putem amâna măsurile de reducere a cheltuielilor publice. Nereducerea lor înseamnă să continuăm să facem împrumuturi, pentru a acoperi cheltuielile sistemului statului.Nu vreau să intru în polemici cu nimeni, dar nu mă pot abţine să nu fac un comentariu, legat de cei care sunt atât de nemulţumiţi de ce a făcut Guvernul. Le-aş aduce aminte că din interese politice, au lăsat România fără guvern în ultimele patru luni ale anului 2009. Deci acest guvern a început să ia măsurile la care se angajase cu Fondul abia din ianuarie. Le-aş aduce aminte că atunci când s-a dus guvernul cu Legea pensiilor în Parlament, soluţia pe care au găsit-o pentru a încerca să obţină avantaje electorale a fost o moţiune de cenzură care să ducă la căderea guvernului în perioadă de criză.

Nu aş vrea să le aduc aminte şi risipa din 2008, care a adus voturi, dar acum aduce nenorociri României. Poate că decenţa şi solidaritatea este mai bună decât demagogia, pentru că nu voi ezita să îi arăt exact aşa cum sunt, dacă uită ce au făcut până acum câteva luni, când erau la guvernare sau până la sfârşitul anului 2008, când ne duduia economia. Atunci am avertizat şi cu privire la cele 42 de ordonanţe de urgenţă care tot măreau salarii, am trimis şi legi înapoi, acolo unde a fost vorba de legi trecute prin Parlament, v-aş aduce aminte legea cu diplomaţii, care a primit un răspuns foarte prompt, 100% votată din nou. Semnalul pe care l-am tras cu privire la pensii, susţinând nesustenabilitatea lor, urmare a resurselor din fondul de pensii, mie ţineţi să îmi amintiţi tot timpul că am promulgat legea creşterii salariilor în educaţie. Aşa este, am promulgat-o, din cele 50% s-au acordat 17%, dar ea nu produce efecte. Cei care au promovat ordonanţe şi legi şi au risipit 3,2 miliarde din Fondul naţional de investiţii, să se mai gândească dacă au dreptul moral să discute acum despre ce ştiu ei.

Dacă aveţi întrebări.

Întrebare: Dacă ne puteţi spune ceva despre disponibilizări, pentru că s-a discutat şi au fost diverse cifre despre disponibilizări.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Aşa cum v-am spus, cele două variante au fost discutate în paralel: varianta măririi fiscalităţii, care tot viza reducerea cu 20% a veniturilor aparatului bugetar, şi varianta aceasta, în care noi ne facem curat în grădina noastră, în aparatul bugetar. Nu am convenit astăzi cu Fondul care vor fi benchmark-urile înainte de eliberarea tranşei următoare. În mod normal, tranşa următoare trebuia eliberată în partea a doua a lunii iunie, dar, cu certitudine, vor fi introduse benchmark-uri care vor face ca tranşa următoare de la Fond să intre în luna iulie, pentru a da timp Guvernului să probeze că este angajat să îşi ia măsurile pe care le convenim. La întrebarea: reducerile de personal până când se vor face? – eu cred că, aici, sindicatele au dreptate, deşi au dreptate doar când îşi aduc aminte de subiect, în realitate nu fac nimic pentru a se întâmpla altfel, şi anume au dreptate atunci când spun: trebuie să vedem într-adevăr care sunt cei buni şi care sunt cei slab pregătiţi. Şi atunci, măsura de reducere a anvelopei financiare cu 25% este una care intră în învigoare la 1 iunie. Până la sfârşitul anului, sindicatele, împreună cu şefii de instituţii din administraţia centrală, din administraţia locală n-au decât să facă comisii comune, comisii unilaterale, multilaterale, să analizeze valoarea fiecărui funcţionar şi să stabilească cine pleacă şi cine nu. Deci au timp şase luni, pentru că veniturile oricum se reduc cu 25%. Deci, nu salariile, veniturile se reduc cu 25%. Până la sfârşitul lunii decembrie pot să-şi analizeze fiecare salariat în parte. Mai ales, mai ales – şi nu vreau să se înţeleagă greşit -, nu e un război cu liderii sindicali, dar le spun cinstit ce cred despre ei, mai ales că foarte mulţi apar la televizor şi vorbesc de corupţie, ca şi cum corupţia s-ar face când se întruneşte Cabinetul, uitând domnii lideri sindicali că membrii lor sunt cei care gestionează banii în instituţiile publice ale statului. Nu ministrul semnează nici ordinea în care să se facă plăţile, nu ministrul semnează nici licitaţiile, ci salariaţii lor. Deci, e un apel la decenţă pe care îl fac la domnii lideri sindicali. Aici pun şi eu un accent foarte puternic pe respectarea procedurilor, pe respectarea preţurilor şi pe introducerea standardelor de cost.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aş vrea să vă întreb dacă nu consideraţi că măsurile acestea vor avea efect şi în sistemul privat.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Da, vor avea un efect foarte bun în sistemul privat, vor elibera sistemul privat de obligaţiile pe care le are de a produce bani ca să ţinem asemenea aparate, de asemenea dimenisuni.

Întrebare: Efecte negative…

Preşedintele României, Traian Băsescu: Nu am vorbit de reducerea niciunui salariu în sectorul privat. Nu există nimic care să vizeze sectorul privat. Tot ceea ce v-am spus este legat de sectorul bugetar, de stat. Sigur, dacă vom reuşi să antrenăm investiţiile în întreprinderi mici şi mijlocii, poate şi pentru câţiva kilometri de autostradă, spre satisfacţia lui Berceanu, poate că iluştrii salariaţi din sectorul public, constatând că li s-a redus salariul cu 25%, se vor îndrepta către acele întreprinderi mici şi mijlocii, unde ar putea să aibă salarii mai mari. Dar sistemul bugetar nu poate fi atât de sus, din punct de vedere al salarizării şi al veniturilor în mod deosebit, că e o mare diferenţă între salarii şi venituri, în raport cu sectorul privat, care produce banii din care trăieşte sectorul bugetar. Repet, e ca un om foarte gras şi mare, de 200 de kilograme, care stă în spinarea unuia de 50 de kilograme şi tot vrea când vede farfuria cu mâncare, tot acela gras vrea să mănânce, nu-i lasă nimic celui slab, în spatele căruia stă. Nemaifiind întrebări, vă mulţumesc mult, vă doresc o zi bună!”

Departamentul de Comunicare Publică, Administratia Prezidentiala
06 Mai 2010

I. Tendinte pozitive:
• Pensia medie de stat a crescut cu 7,6% in ianuarie 2010 (734 lei) fata de aceeasi luna a anului anterior, iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5,8% (308 lei).
• Castigul salarial mediu net a crescut cu 5,2% in ianuarie 2010, iar salariul real s-a mentinut constant, in pofida speculatiilor politicianiste si a lamentarilor la care asistam.
• Productivitatea muncii in industrie a crescut in luna ianuarie 2010 cu aproape o treime fata de aceeasi perioada din 2009 (28%).
(more…)

Mihai Boicu mi-a solicitat un interviu pentru Financiarul, continuand campania de Lupta impotriva fraudei fiscale. Iata-l integral aici.

Andreea Paul, consilier personal al premierului, spune ca singura sursa pentru a spori incasarile bugetare este reducerea evaziunii fiscale

Consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc, Andreea Paul, spune ca reducerea evaziunii fiscale este singura modalitate de a mari incasarile bugetului deoarece cresterea taxelor nu este luata in calcul. Andreea Paul arata intr-un interviu acordat „Financiarul” ce masuri are in vedere guvernul in acest an pentru scoaterea la lumina a economiei subterane si care sunt pericolele ce pot compromite efectele pozitive ale acestora.

(more…)

Doua autoare raspund la aceasta intrebare intr-un articol publicat azi in Evenimentul Zilei aici. Nu s-au avut in vedere cateva aspecte fundamentale legate de onorarea obligatiilor de plata onorate sau neonorate.

(more…)

In saptamana globala a antreprenoriatului am sustinut o prezentare: Strategii guvernamentale de redresare economica, la conferinta organizata de CADI impreuna cu partenerii sai, astazi, 17 noiembrie 2009. O gasiti atasata aici: prezentare-andreea paul vass-17-nov .

(more…)

In prezent exista restante la rambursarea TVA către companii din anul 2005.

De acum incolo, fiecare agent economic poate sa urmareasca stadiul in care se afla solicitarea lui de decontare a TVA-ului, pe internet, cu un simplu cod de identificare aici. Indiferent de mărimea firmei, nu se vor mai face plati preferenţiale. Sistemul on-line este uşor accesabil si transparent. Una dintre regulile noului sistem este ca cel mai vechi decont se stinge primul, ordinea fiind stabilita automat de acest soft.

In schimb, apare o coadă de aşteptare la nivel naţional. Firmele care sunt în regulă dupa control vor primi aceşti bani la trei date fixe lunare prestabilite: 6, 24 şi 29. Asadar, în trei tranşe, pe principiul compensarilor partiale, acceptate de catre reprezentantii mediului de afaceri. Diferenţa se restituie în cash. Compensarea are loc în aceeaşi zi si in cazul existentei obligaţiilor reciproce între stat şi agent economic.

In luna august se va rambursa TVA in valoare de aproximativ 1,72 miliarde lei, spune Ministrul de Finante. Prin aplicarea noului sistem, ministrul sustine ca “in 60 – 90 de zile toate firmele care sunt indreptatite sa primeasca TVA vor ajunge la limita stabilita de lege de 45 de zile“. Nu ma pot hotari daca sa plang sau sa rad.

Volatilitatea preturilor la alimente a deschis robinetul promisiunilor electorale. In primele cinci luni ale anului 2009, preturile de consum la alimente au crescut cu 5,36%, ca medie armonizata, fata de media primelor cinci luni ale anului 2008 (comparativ cu 9,88% in aceeasi perioada a anului 2008 fata de primele cinci luni ale anului 2007). Acceptarea propunerii PSD si PC care pretinde ca ar conduce la micsorarea preturile la alimentele prin diminuarea taxei pe valoare adaugata pentru alimentele de baza la 5% cred ca nu este oportuna in Romania. Vedeti sectiunea I pentru argumente contra si sectiunea II pentru argumentele pro. Propunerea PSD este insa conforma cu directivele europene in domeniu (detalii in sectiunea III).

I. ARGUMENTE impotriva diminuarii cotelor TVA la alimentele de baza:

- Aprig dezbatuta in statele membre, semnificatia sa in Romania prinde un cu totul alt contur si nu cred ca isi va arata efectele pozitive la care aspira abordarea teoretica. Nu cred ca producatorii vor reduce preturile cu diferenta de TVA (de fapt, nu le vor reduce deloc), in timp ce bugetul va pierde banii pe care conteaza cel mai mult.

- Chiar si in ipoteza unui efect benefic temporar asupra preturilor, orice majorare a pretului la utilitati, materii prime şi alte consumurile materiale va fi reflectata in intregime de producatori in pret, reducerea de TVA oferindu-le o marja suplimentara.

- Hatisul fiscal romanesc nu trebuie complicat si mai mult. Problemele noastre de fond raman disciplina fiscala si resursa umana slab pregatita si dezinteresata din organismele de control. Reducerea selectiva a TVA la produsele alimentare se va traduce repede intr-un sistem coruptibil de incadrare si rambursare a TVA si in marje superioare ale profiturilor furnizorilor si ale supermarketurilor. Se stie ca acest canal constituie o sursa majora de fraudare a veniturilor statului. Curtea de Conturi reclama adeseori acelasi lucru.

- Sistemul fiscal romanesc este in prezent net favorabil cresterii veniturilor personale, consumului si investitiilor, comparativ cu alte state europene.

- Piata romaneasca agricola si de desfacere a produselor alimentare este lipsita de claritate, transparenta si de distributie echitabila a profiturilor intre producatori, distribuitori si comercianti. Aici gasim solutia de fond si nu in reducerea TVA pentru reglarea preturilor excesive.

- Consumatorul nu va resimti efectele pozitive, iar producatorii locali sau agricultorii nici atat. Lipsa transparentei pietei de produse agro-alimentare favorizeaza praticile neloiale, inca nesanctionate. Cele mai bune conduite in materie sunt redactate doar pe hartie. Preturile la agricultori si fermieri sunt in continuare de 3-8 ori mai mici decat la consumatorul final. Cel putin in cazul painii, exista o pronuntata evaziune şi economie neobservata, care poate creşte daca se va institui obligatia reducerii pretului corespunzator reducerii TVA.

- Vigilenta bugetara este usor sacrificata in aceasta cursa electorala. Instinctul politicienilor pentru gestionarea instabilitatii preturilor la alimente precipita reactiile aparent in favoarea electoratului si devoreaza fara scrupule ratiunea economico-sociala. Veniturile bugetare se reduc undeva intre 0,4% si 0,8% din PIB, in functie de conditiile impuse in scenariile de calcul. Adeptii reducerii TVA propun ca fondurile necesare pentru a acoperi pierderile de venituri sa fie obtinute prin cresterea cu 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat, prin cresterea accizelor la tigarete si tutun, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, produse de parfumerie, arme de vanatoare – altele decat cele de uz militar – si la bijuterii din aur, dar nu s-a facut o analiza detaliata in acest sens. Atractive in aparenta, masurile vor accentua povara fiscala in domenii inca nedezvoltate suficient in economia romaneasca si vor induce noi presiuni inflationiste prin cresterea accizelor la tigari, fara a lua in calcul ca ele nici macar nu duc la acoperirea pierderilor de venituri rezultate din reducerea TVA-ului.

- Se stie ca mecanismul ajutorului de stat pentru persoanele fara venituri sau cu venituri foarte mici a devenit un instrument coruptibil. De pilda, in unele primarii (e.g. sectorul 5 din Bucuresti) numarul persoanelor asistate social a crescut de cateva ori in ultimii trei ani, pe criterii aberante si oculte, deformand grav realitatea si eludand spiritul legilor.

- Romania beneficiaza de stocurile de interventie europene de produse alimentare, conform evaluarilor nevoilor proprii ale statelor membre, in favoarea persoanelor cele mai defavorizate. Comisia Europeana a aprobat pentru anul 2008 peste 24 milioane de euro, iar pentru anul 2009 peste 20 milioane euro in acest scop, dar gestionarea corecta a distributiei acestor produse agro-alimentare devine iarasi o problema administrativa si un instrument electoral (sectiunea IV).

- Avertisment: Deficitul bugetului de stat! Derapajele ar fi semnificative şi riscam sa avem un deficit bugetar semnificativ peste 5 la suta din PIB. Carui interes serveste, asadar, aceasta masura? Raspunsul e simplu: celor care stiu sa fraudeze statul si cred ca ei nu sunt putini.

II. Argumente pro reducerii TVA la alimentele de baza

- Produsele paine, carne de pasare şi lapte au un coeficient de ponderare de 10,57% in total marfuri şi servicii. S-a luat in calcul numai pozitia „paine” fara „produse de franzelarie” şi „specialitati de panificatie”. Pentru o reducere de TVA de la 19% la 5%, impactul teoretic al reducerii creşterilor de pret este de 1,2% in luna in care se aplica masura. Aceasta reducere se va putea reflecta in inflatia calculata decembrie/decembrie an anterior (de exemplu: pentru anul 2010, inflatia la sfarşitul anului se va reduce de la 3,5%, la 2,3%), cu doua conditii:
- piata sa reactioneze corect la acest stimulent;
- sa nu creasca compensatoriu accizele la celelalte bunuri de lux.
Evaluarile Comisiei Nationale de Prognoza lanseaza doua scenarii cu privire la impactul asupra inflatiei:
- data de incepere a reducerii TVA – 1 ianuarie 2010 ar diminua rata inflatiei ca medie anuala de la 3,5% la 2,3%.
- data de incepere a reducerii TVA – 1 iulie 2010 inflatia ca medie anuala s-ar reduce de la 3,5% la 2,9%.

- Cu totii platim indirect taxa pe valoare adaugata la produsele pe care le consumam. Cele mai afectate de cresterea preturilor la alimente vor fi gospodariile cu venituri foarte mici, unde ponderea alimentelor se ridica la 60-80% in cosul de consum. Insa aceste nevoi sunt similare tuturor persoanelor, indiferent de nivelul veniturilor. Incidenta masurii de reducere a TVA s-ar repercuta in egala masura asupra consumatorilor cu venituri mari, medii si mici. Jocul echitabil al pietei libere ramane nedistorsionat. Bucuria va fi insa semnificativ mai mare in cazul coanei Tanta decat in cazul lui Patriciu. Masura ar fi salutara, in conditiile reducerii sau stoparii cresterii preturilor in urma unei astfel de relaxari fiscale.

III. Reducerea TVA la alimentele este conforma cu directivele europene

Reducerea TVA la produsele agro-alimentare la alimentele de baza la 5% – paine, carne, lapte, ulei vegetal, zahar este conforma cu politica europeana care accepta derogari de la ratele standard ale TVA in baza Directivei 2006/112/EC din noiembrie 2006. Regulile de baza pe care s-au construit articolele 93 – 130 si anexele III si IV la metodologiile de aplicare a cotelor reduse si hiper-reduse la TVA sunt:

- Cota standard de TVA la bunuri si servicii nu trebuie sa fie mai mica de 15%;

- Statele membre pot avea doua sau chiar trei cote reduse de TVA, care sa nu fie mai mici de 5%, pentru o lista restrictiva de produse si servicii (anexa III). De pilda, Romania aplica cote reduse de TVA la 9% la produse farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu dizabilitati, carti, ziare, periodice, servicii culturale si cazare hoteliera.

- Cotele hiper-reduse de TVA pot fi acceptate in conditii specifice pentru sectoarele intense in forta de munca (anexa IV). Este de pilda cazul Spaniei, Italiei, Lituaniei, Irlandei sau al Poloniei (in ultimul caz doar pentru produsele agro-alimentare neprelucrate) cu cote reduse de TVA la produsele agro-alimentare, intre 3 si 5%.

- O estimare simplista a corelatiei pozitive intre TVA redus la alimente si dinamica preturilor in statele membre este puternic infirmata de realitatea pietei si a mixului fiscal.

- Pe de o parte, Franta aplica cota redusa de 5,5% la alimente, dar a cunoscut preturi mai efervescente decat in Romania. Sa nu mai vorbim ca economia franceza nu ar trebui sa constituie un model pentru Romania.
- Pe de alta parte, statele care au reusit sa absoarba mai eficient socurile preturilor internationale au cote reduse de TVA la alimente, dar si poveri fiscale mult mai mari pe veniturile personale. Factorii explicativi sunt mult mai variati, iar corelatia TVA redus – ritmuri de crestere a preturilor la alimente nu este suficienta.

Realitatea Romaniei celor multi este cu totul alta, cum bine spuneau si comentatorii de la Concursul de criza:

- Tara unde bancile au cele mai mari si mai multe comisioane si cele mai mari dobanzi la credite. Locul unde datorita lipsei de reglementari, bancile, supermarketurile etc., fac cel mai mare profit. De obicei nu platesc taxe sau le platesc in alta parte/tara.
- Tara in care supermarketurile au cele mai multe comisioane si dicteaza preturile autoritar.
- Tara in care benzina, motorina, gazele, apa, sunt scumpe, desi avem resurse proprii. Redeventa pentru exploatarea petrolului, apei, etc. este una din cele mai mici din lume.
- Tara cu cel mai scump kilometru de autostrada, dar de calitate proasta.
- Tara cu cele mai multe taxe si impozite, chiar daca situatia s-a imbunatatit eforturile raman inca insuficiente.

IV. Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România

Pentru exerciţiul financiar al anului 2009, Comisia Europeană a adoptat în 2008 Regulamentul (CE) nr. 983/2008 al Comisiei de adoptare a planului de repartizare către statele membre a resurselor imputabile exerciţiului financiar 2009 pentru furnizarea de produse alimentare din stocurile de intervenţie persoanelor celor mai defavorizate din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 268 din 09.10.2008.

Prin acest Regulament se finanţează, din Fondul European de Garantare Agricolă, din finanţarea aferentă exerciţiului financiar al anului 2009, Planul de furnizare a produselor alimentare către persoanele defavorizate din România, denumit în continuare Plan, în valoare totală de 28.202.682 Euro (20.262.000 Euro pentru achiziţia de produse pe piaţa comună – făină şi 20.000 tone zahăr din stocurile de intervenţie comunitare din Slovacia).

Criteriile de eligibilitate în vederea identificării persoanelor defavorizate, beneficiare ale acestui Plan sunt: beneficiarii de venit minim garantat, şomerii indemnizaţi, pensionarii de asigurări sociale de stat şi agricultori cu o pensie de până la 400 lei/lună, persoanele cu handicap grav şi accentuat neinstituţionalizate.

Pentru implementarea planului, consiliile judeţene şi consiliul general al municipiului Bucureşti sunt responsabile cu depozitarea şi distribuirea ajutoarelor alimentare. Cheltuielile aferente acestor activităţi sunt decontate, pe bază de documente justificative, din bugetul MAPDR, reprezentând cheltuieli neeligibile FEGA, derulate ca şi cheltuielile de prefinanţare, prin APIA.